PETIȚIE

Asociația Cultural-Educativă EXTRA a luat act de interviul cu regizorul român David Schwartz care a apărut pe 19 iunie pe pagina platzforma.md cu titlul, Cenzură și autocenzură în teatrul moldovenesc: cazul spectacolului „Invizibil” de la Teatrul Luceafărul. Din interviu aflăm că David Schwartz a fost invitat de Teatrul Republican Luceafărul să regizeze un spectacol, care urma să aibă premiera pe 29 martie 2024. Premiera nu a mai avut loc pentru că s-a îmbolnăvit una din actrițe, dar nici nu a fost reprogramată pînă la sfîrșitul stagiunii deși aceasta era înțelegerea inițială cu regizorul. Teatrul Luceafărul a amînat pe o perioadă nedeterminată spectacolul fără a discuta acest lucru și fără a încerca să ajungă la o înțelegere cu regizorul David Schwartz, cu care nici măcar nu a comunicat despre aceste schimbări de program.

Tot din interviu aflăm că:

1. A existat un conflict între regizor și scenografa spectacolului, Stela Verebceanu care l-ar fi învinuit că face un spectacol: „antipatriotic”, „împotriva regimului actual”, și că David Schwartz ar fi: cel mai probabil, „plătit de cineva” să facă, prin acest spectacol, propagandă împotriva PAS și împotriva Maiei Sandu.
2. Directorul artistic al teatrului, Slava Sambriș a fost telefonat de cineva de la Ministerul Culturii sau Președinție: Slava Sambriș mi-a spus că a primit un telefon de la consiliera unui organism de conducere a țării, nu am reținut dacă guvern sau președinție, pentru că, sincer, nu am dat atenție. Deci că a primit telefon de la această consilieră, cu care se cunoștea dinainte, care i-ar fi spus că a auzit despre conținutul acestui text și că „ce faceți voi acolo? Faceți campanie împotriva PAS acum înainte de a alegeri?”                                                                                                                   

Angela Brașoveanu, consiliera președintei Maiei Sandu a confirmat mai apoi că despre ea este vorba, ea l-a telefonat pe Slava Sambriș.

3. Textul spectacolului a circulat la mai multe persoane din anturajul conducerii politice iar una din aceste persoane l-a atenționat pe Slava Sambriș că este un text foarte problematic și că sunt deja multe discuții despre acest text și despre ce va fi acest spectacol. Slava Sambriș mi-a spus că, în urma acestei discuții, el nu a dormit toată noaptea, că pur și simplu îi e frică și pentru el, și, mai ales, pentru Vitalia Grigoriu.    

Slava Sambriș a confirmat mai apoi că a avut o discuție cu un prieten care i-a zis că se zvonește că pregătim un atac la teatru, a precizat doar că acesta nu deține nicio funcție de stat.

Advertisement

Privacy Settings

După apariția interviului au apărut mai multe reacții din partea Teatrului Republican Luceafărul, din partea actrițelor și actorilor implicați în spectacol (cu excepția unei actrițe care nu a semnat declarația) și din partea directorului artistic, Slava Sambriș.

1. Astfel, actrițele și actorii care au semnat declarația au afirmat că: regizorul a avut un discurs în care a făcut câteva declarații, cel puțin dubioase: „Ucraina e de vină pentru acest război; Ucraina trebuie să cedeze teritorii Rusiei de dragul încetării războiului; dacă Rusia nu ataca Ucraina, Ucraina avea să atace Rusia; Rusia vrea doar să-și întoarcă teritoriile istorice; vorbitorii de limbă română din Republica Moldova sunt de vină pentru războiul din Transnistria (pentru că discriminează vorbitorii de limbă rusă)” – declarații în care recunoaștem retorica putinistă, care este distribuită prin intermediul mijloacelor de propagandă susținute și diseminate de Kremlin, cu care noi nu suntem de acord, lucru pe care l-am și declarat direct.
2. Iar Slava Sambriș a declarat: Refuz să cred că acest proiect a fost o capcană pentru teatrul nostru și nici nu vreau să mă gândesc că a fost o încercare de a fi folosiți în scopul diseminării unor mesaje sau atacuri meschine. Este regretabil că, în pofida faptului că actorii și-au exprimat dezacordul cu regizorul, el oricum a neglijat un aspect important: că privarea dreptului la libertatea de exprimare este o încălcare, deci, comite un abuz în raport cu ei. Apar foarte multe dedesubturi și semne de întrebare în contextul unui proiect de teatru documentar în care, culmea! ne propusesem să discutăm despre transparență, corectitudine, drepturi și responsabilități. Și acest lucru mă face să cred că eu am fost o unealtă, pentru că ideea de a-l invita să monteze la „Luceafărul” îmi aparține și pentru că acum mă simt responsabil și pentru suferința echipei și pentru lovitura de imagine care i-a fost adusă instituției prin lansarea diverselor zvonuri și acuzații nefondate.

Declarațiile făcute de David Schwartz, care vorbesc despre cenzură, despre imixtiune politică în activitatea unui teatru de stat, despre frica pe care o simt angajații unei instituții de stat cînd sunt intimidați de persoane din cercurile conducerii politice, despre cum toate acestea împreună au dus la anularea unui spectacol produs din bani publici – toate acestea trezesc îngrijorări legitime. 

La fel de îngrijorătoare sunt și declarațiile actorilor de la Teatrul Luceafărul, care aduc învinuiri grave regizorului român.  David Schwartz a afirmat că aceste declarații sunt calomnii (iar administrația teatrului Luceafărul nu a adus nici o probă). În acest fel, aceste declarații calomnioase făcute de administrația teatrului nu doar că au prejudiciat imaginea publică a regizorului, dar au dus și la aceea că acesta a primit mai multe mesaje de amenințare din partea unor cetățeni. Și mai ales afirmația directorului artistic al teatrului cum că acest proiect – invitarea lui David Schwartz  – a fost o capcană, o încercare de a fi folosiți în scopul diseminării unor mesaje sau atacuri meschine. Toate aceste lucruri sînt deosebit de grave și necesită o investigație detaliată. Necesită o reacție imediată din partea autorităților statului. 

Dacă e adevărat că o instituție de stat din Moldova ar fi fost folosită de anumite forțe pentru a ataca, pentru a propaga mesaje periculoase, a destabiliza situația din Republica Moldova – acest lucru trebuie investigat! Dacă însă nu e adevărat, directorul artistic ar trebui să răspundă inclusiv prin faptul de a fi demis din funcție pentru astfel de afirmații care denigrează o persoană și mai mult ca atît creează panică în societate în condițiile în care suntem la hotarul unui război.

Am așteptat timp de o lună ca Ministerul Culturii să vină cu o reacție publică față de acest caz. Ministerul nu a avut nicio reacție, nicio încercare de a stabili ce s-a întâmplat exact la Teatrul Luceafărul. Mai mult ca atît, ministrul culturii, Sergiu Prodan, a afirmat într-o emisiune pe portalul agora.md că: Este o bombă bine pregătită, o fumigenă, menită să compromită, de fapt, un lucru mai important decât teatrul. S-a încercat compromiterea imaginii politice a Republicii Moldova, exact cu două zile înainte de demararea negocierilor care au avut loc ieri. De negociere de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Afirmații pe care le-a făcut fără a prezenta nicio dovadă, ministrul a manipulat opinia publică și a contribuit și mai mult la prejudicierea imaginii regizorului David Schwartz și la crearea nefondată a unei panici în societate. 

Advertisement

Privacy Settings

Situația geopolitică a Moldovei e foarte tensionată, suntem la hotarul unui război, societatea trebuie să facă față zilnic la valuri de manipulare și propagandă. Iar acțiunile ministrului Sergiu Prodan care în loc să asigure un proces transparent și imparțial prin care să se stabilească ce s-a întâmplat la Teatrul Luceafărul, contribuie și el la aceste valuri de manipulare care sunt inacceptabile. 

În contextul în care nu a existat nicio reacție oficială din partea Ministerului Culturii, solicităm următoarele:

1. Ministerul Culturii să vină cu o poziție oficială față de acest caz, inclusiv despre faptul că consiliera pe cultură a președintei Maia Sandu a dat un telefon directorului artistic al teatrului pentru a discuta spectacolul Invizibil. 

Argumentul consilierei pe cultură că ar face parte din munca ei să se informeze și să informeze președinta nu este acceptabil. După cum au scris colegele de la Platzforma, conform cadrului legal în vigoare, președintele/președinta Republicii Moldova nu are atribuții în domeniul culturii decît cele de a conferi decorații și titluri de onoare (Constituția Republicii Moldova, articolele 77-95), deci consiliera pe cultură nu avea nicio atribuție în a telefona la teatru și a discuta ce se întîmplă acolo, iar faptul că a telefonat poate fi privit doar ca o imixtiune în activitatea teatrului. 

2. Ministerul Culturii să creeze o comisie independentă pentru a face o investigație care să stabilească ce s-a întîmplat exact la Teatru Republican Luceafărul și de ce premiera nu a fost reprogramată pînă la sfîrșitul stagiunii așa cum s-a stabilit inițial cu regizorul spectacolului, David Schwartz. 

În istoria recentă a teatrului din Republica Moldova este un prim caz cînd un regizor vorbește public despre cenzură și auto-cenzură în actul artistic, despre imixtiune politică în activitatea unei instituții de stat și mai ales despre faptul că spectacolul la care a lucrat cu o echipă de actori pe parcursul unui an și care a fost produs la un teatru de stat din bani publici a fost amînat pentru o perioadă nedeterminată fără nicio discuție prealabilă cu regizorul. 

Ba mai mult, din ultima declarație publică a Teatrului Luceafărul pe acest caz, înțelegem că acesta a decis unilateral anularea spectacolului.

Autoritățile publice ar trebui să trateze acest caz cu toată responsabilitatea, să investigheze și să stabilească toate circumstanțele pentru ca astfel de practici să nu se mai repete. Actul artistic și discursul artistic al unui teatru de stat nu poate fi în niciun caz controlat, influențat și nici măcar discutat „prietenește” de către consilierii Președinției, prim-ministru, parlamentari, etc., el trebuie să fie total independent de cercurile puterii. 

Fiind vorba de un prim caz Ministerul Culturii ar trebui să reacționeze exemplar, pentru că prin modul în care acționează acum transmite un mesaj atît cercurilor puterii politice care au înțeles că pot interveni cînd vor în activitatea și în politica internă a instituțiilor aflate în subordinea statului. Cît și angajatelor și angajaților instituțiilor statului care au înțeles că în momentul în care ar exista o situație de cenzură sau de imixtiune politică în instituția lor dacă ar face acest lucru public nu vor beneficia de o investigație imparțială, ci vor fi denigrate și denigrați, iar vocile lor marginalizate. 

Credem că teatrul ar trebui să fie un spațiu liber de cenzură și presiuni politice, unde artiștii pot crea și prezenta opere de artă fără teama de represalii.

În ultimii ani, dreptul la libertatea de exprimare artistică a devenit din ce în ce mai important în Europa. Importanța acestui drept a fost recunoscută prin lansarea la 20 noiembrie 2020 de către Consiliul Europei (al cărui membră este și Republica Moldova) a Manifestului privind libertatea de exprimare a culturii și artelor în era digitală. Manifestul evidențiază necesitatea unui angajament politic pentru protejarea libertății artistice în Europa de astăzi, care să fie utilizat ca bază comună pentru înțelegerea valorii fundamentale a democrației între statele membre. Îndemnăm Ministerul Culturii să citească acest Manifest și să se alinieze principiilor și recomandărilor acestuia. Mai mult ca atît, recomandăm Ministerului să-l traducă și să-l facă accesibil tuturor instituțiilor culturale aflate în subordinea sa. Inclusiv recomandăm să se facă discuții publice cu reprezentantele instituțiilor de cultură pe acest subiect. 

Mai ales recomandăm acest lucru în contextul în care Președinta Maia Sandu a semnat recent decretul pentru inițierea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Amintim Ministerului Culturii că libertatea de exprimare artistică este o libertate fundamentală în conformitate cu articolul 13 din Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene, este un pilon fundamental al oricărui sistem democratic și o valoare cheie a proiectului european.

De asemenea, reamintim că rolul artei într-o societate este de a pune sub semnul întrebării status quo-ul, de a stimula dezbaterea și de a oferi publicului o perspectivă critică asupra lumii.

Semnatare:

Coaliția Sectorului Cultural Independent

Asociația Cultural-Educativă EXTRA / teatru-spălătorie

Centrul de Proiecte Culturale Arta Azi

Centrul pentru Politici, Inițiative și Cercetări ”Platforma”/platzforma.md

Asociația Comunități Active pentru Democrație Participativă

AO Centrul pentru Artă Contemporană, Chișinău 

AO ART PLATFORMA, Chișinău 

AO Art Watt

Ritmurile Rezistenței (ROR) Chișinău

Diana Munteanu

Cristian Doroftei

Vlada Ciobanu

Ana Popa

Victor Ciobanu

Alexandru Macrinici

Cristina Jacot

Amity Iar