În acest an, Ministerul Culturii a anunțat rezultatele concursului de acordare a finanțărilor nerambursabile pentru proiecte culturale implementate de organizațiile necomerciale în anul 2026 într-un termen record de 81 de zile. Chiar dacă în repetate rânduri am comunicat Ministerului că, în mod normal, apelul trebuie lansat în toamnă ca rezultatele să fie publicate la început de decembrie și organizațiile să aibă suficient timp pentru a planifica și implementa activitățile, acest lucru a fost ignorat constant, chiar dacă regulamentul prevede anume acest calendar ( cap.II, art 10.). Zero predictibilitate, proiecte implementate pe fugă, impact redus și un mediu stresant de lucru. Ministerul Culturii continuă să trateze organizațiile societății civile ca pe niște executanți ocazionali, cu ajutorul cărora să-și bifeze indicatorii de „incluzivitate”, iar sectorul independent rămâne tratat ca o anexă tolerată (și marginalizată) a sistemului, nu ca infrastructură civică esențială pentru pluralism, diversitate culturală și acces public real la cultură.
Anul acesta au fost selectate 49 de proiecte culturale, dintre care 40 de proiecte anuale și 9 proiecte multianuale, dintr-un număr record de 278 de proiecte culturale depuse de către 220 de organizații necomerciale. Această rată de selecție de aproximativ 17%, indică cel mai redus nivel de acces la finanțare din ultimii cel puțin cinci ani și confirmă creșterea presiunii competitive asupra organizațiilor culturale necomerciale.
Dacă în 2023 au fost depuse 95 de proiecte, și finanțate peste 50 ( 52,6% ), atunci în 2024, numărul proiectelor depuse a crescut la 170, însă au fost finanțate doar 48 de proiecte ( 28,2% ). În 2025, au fost depuse 190 de proiecte și finanțate 77 ( 40,5% ).
Dacă în 2024, bugetul total al programului a fost de aprox 12 mln MDL, iar in 2025 ( an electoral) de peste 14 mln MDL, atunci în 2026 bugetul a fost micșorat la 10 mln, în timp ce cererea s-a triplat.
Mai mult, dacă ajustăm finanțarea la rata cumulativă a inflației între 2024-2026, care constituie aproximativ 20 %, constatăm că sprijinul public pentru sectorul cultural necomercial nu doar că nu crește proporțional cu cererea, ci scade în termeni reali. În ultimii ani creșterea costurilor de producție, creșterea prețurilor la servicii, transport, materiale, chirii, logistică, utilități și onorarii, fac ca aceeași sumă nominală să acopere mult mai puțină activitate culturală decât în anii anteriori (cu cel puțin o cincime).
În contextul în care numărul aplicațiilor a crescut constant de la 95 în 2023 la 278 în 2026, micșorarea bugetului pentru acest an nu poate fi interpretată doar ca o „scădere de prioritate”, ci o reducere asumată a spațiului de existență al culturii necomerciale și independente.
Considerăm că, Ministerul Culturii putea identifica surse suplimentare – cel puțin încă măcar 4-5 milioane, pentru a păstra finanțarea măcar la nivelul celei din 2024. Există un precedent: Ministerul Culturii a identificat resurse financiare suplimentare pentru participarea Moldovei la Bienala de la Veneția.
Considerăm că această stare de lucruri constituie o declarație evidentă că statul vrea să își concentreze resursele în instituțiile din subordine și câteva organizații necomerciale cu agende mai puțin critice, fie afiliate unor instituții publice, fie uniuni de creație, și că pluralismul de opinii și diversitatea culturală, accesul la cultură sunt doar vorbe de hîrtie.
Întrebarea e dacă obiectivul principal al acestui program este susținerea actorilor culturali care nu au acces la alte forme de finanțare publică, care n-au salarii asigurate, sau acces la infrastructură publică?
Ministerul continuă să mențină intentionat această ambiguitate a domeniului, permițând finanțarea proiectelor de promovare a filmului, deși aceste proiecte ar trebui să fie acoperite prin programele dedicate ale Centrului Național al Cinematografiei.
Astfel, pentru prima dată în istoria acestui concurs, aria tematică Arte Vizuale nu are nici un proiect care să finanțeze proiecte de artă vizuală!
În acest context ni se pare relevant să chestionăm expertiza evaluatorilor, care ar trebui să distingă clar între practicile de artă vizuală și promovarea cinematografiei. Ce expertiză au în artă contemporană, rezidențe, practici curatoriale, spații independente? La această dată, Ministerul Culturii încă nu a făcut publică lista experților evaluatori, ca să înțelegem dacă a existat conflict de interes, sau nu, chiar dacă, conform regulamentului de activitate a Comisiei de evaluare și selectare a proiectelor culturale ale organizațiilor necomerciale în vederea finanțării nerambursabile ( anexa 5), art. 10: 6. Informația despre componența nominală a Comisiei se publică pe pagina web oficială a Ministerului Culturii (www.mc.gov.md) doar după anunțarea rezultatelor concursului de selectare a dosarelor de solicitare a finanțării.
Unele organizații precum Centrul pentru Artă Contemporană [ksa:k] sau Asociația Tinerilor Artiști Oberliht, nu au trecut concursul în 2026 din motive tehnice, pentru că aveau proiecte multianuale în derulare. În același timp, în 2025, Uniunea Artiștilor Plastici din R. Moldova apare cu proiecte anuale la Arte vizuale și Rezidențe de creație, dar și cu proiect multianual la Diplomație culturală. Și tot in 2025, Uniunea Muzicienilor din Moldova apare cu proiect anual la Muzică și proiect multianual la Educație prin cultură.
Acest lucru denotă faptul că Ministerul tratează diferențiat aplicarea propriilor proceduri (netransparente) în cazul uniunilor de creație, iar organizațiile independente care dezvoltă programe multianuale de infrastructură, artă contemporană sau spații alternative sunt afectate disproporționat, în timp ce organizațiile instituționalizate sau uniunile de creație pot continua să acceseze finanțări prin proiecte diferite, arii diferite sau mecanisme diferite.
De asemenea, din imaginea generală a proiectelor selectate se observă o orientare către proiecte de patrimoniu, educație culturală, promovare a tradițiilor, festivaluri consacrate și inițiative cu un profil instituțional mai stabil ( cu mici exceptii). Ariile asociate cu experimentul artistic, cercetarea culturală, producția de lucrări noi, rezidențele de creație, practicile curatoriale, infrastructurile independente și arta contemporană sunt tot mai slab reprezentate printre proiectele finanțate. Dacă am ajuns să n-avem nici un proiect de artă vizuală la aria tematică Arte Vizuale, asta spune foarte multe.
Finanțarea publică pare să se concentreze tot mai mult asupra domeniilor percepute ca fiind mai puțin controversate, mai puțin experimentale și mai puțin critice, în detrimentul acelor practici culturale care generează reflecție critică, inovație artistică, dezbatere publică și pluralism cultural. În aceste condiții, scena culturală independentă este împinsă treptat într-un regim de supraviețuire, în care devin cel mai ușor marginalizate domeniile ce țin de artă contemporană, cercetare artistică, rezidențe, practici curatoriale, infrastructuri alternative și producție culturală independentă — adică exact zonele unde se produce experiment, pluralism și discurs critic.
Chiar dacă prin strategie Ministerul Culturii și-a asumat să contribuie la dezvoltarea de mecanisme de suport pentru scena independentă, realitatea din teren e diametral opusă. Mai puține șanse de finanțare, mai puține resurse, mai puțin acces la infrastructură, mai puțină sustenabilitate și predictibilitate.
Acest program riscă să devină un mecanism de consolidare a actorilor deja apropiați de infrastructura publică și instituțională, în loc să funcționeze ca un instrument real de susținere a scenei culturale independente.
În acest context, venim cu următoarele revendicări:
Semnatari:
Coaliția Sectorului Cultural Independent din Republica Moldova
Centrul pentru Politici, Inițiative și Cercetări ”Platforma”
Comunități Active pentru Democrație Participativă (CADP)
Laolaltă, Asociație Obștească
Victor Ciobanu, artist vizual
Centrul de Proiecte Culturale Arta Azi
Asociația Cultural-Educativă EXTRA / teatru-spălătorie
Teatrul de Improvizație ZAO
Prin trimiterea adresei de e-mail, dați acord cu prelucrarea datelor și politica de confidențialitate.