Să rămân nu pot pleca – o expoziție de artă de KAR [UA]

Să rămân nu pot pleca – o expoziție de artă de KAR [UA]

Originară din sudul Ucrainei, în prezent ocupată de forțele militare rusești, artista KAR a făcut o cale întortocheat de lungă pentru a ajunge în Republica Moldova, unde a fost invitată în calitate de participantă la programul de rezidență pentru artiști CHIOȘC AIR. Ceea ce în mod obișnuit ar fi luat în jur de 6 ore de drum (din Herson prin Nicolaev spre Odesa și după la Chișinău) s-a transformat pentru ea, în noile condiții de război, într-o călătorie de o săptămână, iar itinerarul său a inclus țări precum Rusia, Belarus, Letonia, Lituania și Polonia, ca ulterior să ajungă la Odesa și de acolo la Chișinău.

sursa

Aflându-se la începutul carierei sale profesionale KAR este încă în căutarea propriului său mod de exprimare artistică. Practica sa include lucrări realizate în tehnica desenului și colajului, obiecte din ceramică și texte poetice (worduri) ulterior publicate sub forma unor publicații de artist (samizdat), fără a se limita însă la cele enumerate. Activând între coordonatele 46,6558 latitudine nordică și 32,6178 longitudine estică, limbajul său artistic s-a conturat în contextul unei scene mici, însă viabile din Herson, formate în jurul unor organizații cum e Centrul de Dezvoltare Culturală „Totem” și Muzeul de Artă Contemporană deschis într-un apartament privat de către artistul Veaceslav Mașnițchi (dat recent dispărut în urma retragerii trupelor rusești din oraș).

«Levый Strauss» і слухачі, sursa: МСМХ / Музей Сучасного Мистецтва Херсон

Ajunsă în Chișinău în cadrul rezidenței, în luna februarie 2023, KAR a ales să reconstruiască o serie de lucrări pe care le-a distrus intenționat în timpul ocupației. Fiind interzise de cenzura politică din Herson în timpul ocupației din 2022 aceste lucrări au fost rupte acolo de către autoare în „fragmente pentru memorare, din precauție, ca, ulterior, să fie recreate la Chișinău. Aranjate grijuliu sub sticlă, alături de poze cu lucrările originale, fragmentele expuse amintesc de riscul căruia i se supun artiștii, care au ales să rămână să lucreze în regiunile ocupate de forțele rusești.

Fragmente ale lucrărilor distruse

În centrul majorității desenelor recreate de KAR găsim figura unei femei, ce poartă, pe corp, stema statului ucrainean, ca pe un tatuaj. E posibil să fie Raina¹, cu referință la proiectul său anterior al unei țări fictive, fie este autoarea însăși (de statură mică și purtând haine negre, KAR ezită să-și divulge identitatea, preferând ca lucrările sale să vorbească în locul său). Înconjurată de diferite personaje și simboluri, figura femeii, face trimitere la Ucraina și cetățenii săi, care, în dorința lor de a-și alege viitorul, se confruntă cu riscul real de a-și pierde viața în urma războiului purtat în prezent de Rusia. Aceste lucruri sunt sugerate și prin cuie ce-i străpung femeii mâinile, și prin sârma ghimpată, care-i apare pe orizont, fixând-o de suprafața pământului și restricționându-i mișcările. Forțați să se refugieze în subsoluri în urma bombardamentelor, ucrainenii nu se mai simt în siguranță și nu-și mai pot face planuri cum obișnuiau până acum un an.

1. My brother = My demon (Fratele meu = Demonul meu
2. Я глазами будущего героя (Eu, cu ochii viitorului erou)
3. Мой бункер (Buncărul meu)

1. Предсказание (Prezicere)
2. Хочу небо (Îmi doresc cerul)
3. На дне NEWS (Pe fundul NOUTĂȚILOR)

Odată reconstituite sub forma unor desene pe hârtie și pe stofă, lucrările s-au regăsit în expoziția intitulată „să rămân nu pot pleca”². Aranjate într-un singur rând, pe perete, ele recreează, metaforic vorbind, un peisaj geopolitic al regiunii, unde Ucraina, în calitate de un teritoriu atractiv, este „devorată” de mai marii actori din regiune, așezați la cină. Într-o discuție cu autoarea aflu că printre personajele așezate la masă se află principalii promotori ai conceptului istoric al Noii Rusiei (Novorossiya)³ și actualii lideri politici din Kremlin (președintele, purtătorul de cuvânt și asistentul său, ministrul apărării și membrii consiliului apărării, ministrul afacerilor externe, patriarhul și alții) dar și din Minsk. Țările UE și SUA, reunite în cadrul Alianței Nord-Atlantice, se fac și ele prezente în lucrări, fiind reprezentate prin alte simboluri. Aflându-se printre primele, care au sărit în ajutor Ucrainei să-și apere integritatea teritorială și contribuind considerabil la ameliorarea situației refugiaților ucraineni, rolul acestora rămâne în continuare vag cu privire la cauzele care au dus la declanșarea războiului – înzestrate cu o putere politică și economică determinantă, acestea au eșuat, din nefericire, să anticipe și să prevină războiul la scară largă declanșat de Rusia pe 24 februarie 2022.

We Have to Live Here (Aici trebuie să trăim)

Ocolind cu vederea senzația de grotesc provocată de limbajul vizual aparent caricatural, expoziția te face să conștientizezi o tragedie de proporții extraordinar de mari ce se desfășoară chiar acum sub ochii noștri și te duce cu gândul la sutele de mii de ucraineni, care se confruntă cu o dilemă existențială, de a pleca, fiind forțați să scape de ororile războiului, sau de a rămâne, simțindu-se obligați de a-și susține rudele, prietenii și țara.

Expoziția „să rămân nu pot pleca” a fost vernisată pe 25 martie 2023 la Zpațiu și putea fi văzută până la 02 mai 2023.

text de Vladimir Us
fotografii de Ikuru Kuwajima

¹ Raina este un monolog al unei țări în 3 acte, care abordează o problema publică semnificativă – cea a libertății teritoriale: țara ca o grădină zoologică sau grădina zoologică ca o țară.
² O întrebare pe care autoarea și-a adresat-o în noaptea din 31 octombrie spre 1 noiembrie 2022
³ Cu referință la Novorossia istorică, un fost teritoriu imperial rusesc cucerit de la cazaci și otomani


Acest articol a fost elaborat în cadrul Atelierului de jurnalism cultural condus de Teodor Ajder, organizat de CSCI din RM cu suportul NDF.

Abonează-te la știrile noi


    Prin trimiterea adresei de e-mail, dați acord cu prelucrarea datelor și politica de confidențialitate.