MANIFEST PENTRU SCENA CULTURALĂ INDEPENDENTĂ A MOLDOVEI

Către partidele politice candidate la alegerile parlamentare 2025

În perspectiva alegerilor din 28 septembrie 2025, pe 12 septembrie 2025, la Zpațiu din Casa Zemstvei, am organizat o dezbatere publică privind politicile culturale și integrarea scenei culturale independente în programele de guvernare. La invitație au răspuns și au participat trei partide: MAN, ALDE și Mișcarea Respect Moldova. 

În ansamblu, o parte din programele de cultură ale partidelor privilegiază un registru tradiționalist (patrimoniu, folclor, evenimente identitare) și instrumentalizează cultura prin turism și industrii creative ca motor economic, în timp ce sectorul neguvernamental e menționat doar sporadic, fără mecanisme reale de integrare. Lipsește o contrapondere clară pentru arta contemporană și scena independentă: nu sunt prevăzute mecanisme de suport instituțional pentru pentru ONG-uri din domeniul culturii, protecție socială pentru liber-profesioniști, sau acces reglementat la infrastructură prin parteneriat public-civic (PCP).

Cine suntem și ce reprezentăm

În ultimele două decenii, cultura independentă a devenit unul dintre cele mai vii și democratice spații din Republica Moldova. Artiștii și organizațiile independente practică o artă angajată social, care aduce în dezbaterea publică teme marginalizate, sensibile și incomode, pune sub semnul întrebării narațiunile dominante și cere responsabilitate de la cei aflați la putere.

Această scenă are forța de a empatiza cu experiențele celorlalți, de a formula întrebări pe care altfel nu ni le-am pune și de a aduce nuanță în conversațiile în contradictoriu. Cultura independentă oferă comunităților un spațiu pentru a depăși diferențele în virtutea valorilor comune – o valoare fundamentală a unei societăți deschise și libere.

Cu toate acestea, sectorul cultural independent rămâne insuficient recunoscut de politicile publice și funcționează adesea la limita resurselor, depinzând de proiecte fragmentare și granturi externe. Pentru ca această voce critică și constructivă să continue să existe, este nevoie de recunoaștere oficială și de sprijin instituțional real. În acest context, cerem viitorului Parlament să își asume câteva angajamente clare:

1. Recunoașterea sectorului cultural independent ca parte strategică a politicilor culturale

Este nevoie de recunoașterea oficială a sectorului cultural independent nu doar ca un „complement” la instituțiile publice, ci ca un actor strategic în dezvoltarea societății democratice. Această recunoaștere trebuie să se reflecte în legislație, în strategiile naționale și în mecanismele de finanțare. Sectorul cultural independent contribuie la diversitate, la inovație artistică și socială, la implicarea tinerilor și a comunităților, și la promovarea imaginii internaționale a Republicii Moldova. Fără recunoaștere, sectorul rămâne vulnerabil și exclus de la procesele de decizie care îi afectează direct activitatea.

2. Operaționalizarea unui Fond Național al Culturii autonom și sustenabil

Cerem operaționalizarea Fondului Național al Culturii cu surse automate și recurente, care să asigure predictibilitate și echitate în finanțarea culturii. Fondul trebuie să fie orientat primordial spre rolul culturii ca serviciu public și drept cultural, nu ca industrie. În același timp, este vital să existe scheme de sprijin instituțional pentru organizațiile culturale non-profit, pentru ca acestea să-și poată dezvolta capacitatea și să ofere programe constante comunităților.

3.  Creșterea investițiilor în cultură până la 1% din PIB

Cultura nu este „o cheltuială în plus” la bugetul de stat, ci o investiție în educație, coeziune socială, democrație și în imaginea internațională a țării. În prezent, cultura în Moldova primește doar 0,7% din PIB – un nivel insuficient și sub media europeană. Cerem viitorului Parlament să se angajeze la o creștere treptată, dar fermă, a investițiilor în cultură, astfel încât până în 2030 să atingem pragul de 1% din PIB.

4. Asigurarea accesului echitabil la infrastructura culturală publică

Solicităm dezvoltarea și pilotarea Parteneriatelor Public-Civice (PCP), ca model de guvernanță participativă aliniat bunelor practici europene. Acest mecanism ar permite folosirea transparentă și eficientă a infrastructurii culturale publice, prin gestionarea ei comună de către autorități și societatea civilă, spre beneficiul comunităților.

5. Protecția și sprijinirea artiștilor și lucrătorilor culturali independenți

Este nevoie de politici fiscale și sociale adecvate, pentru a reduce precaritatea profesională a artiștilor independenți și a încuraja dezvoltarea carierei în țară. Sistemele de protecție socială, asigurările și stimulentele fiscale trebuie adaptate specificului muncii culturale independente.

6. Crearea unui cadru de dialog permanent între stat și sectorul cultural independent

Propunem instituirea unui mecanism clar de dialog permanent între instituțiile statului și sectorul cultural independent, bazat pe transparență, respect reciproc și participare reală în procesul de elaborare și implementare a politicilor culturale.

7. Transformarea Casei Zemstvei într-un Centru național de artă și cultură contemporană, operat pe baza unui Parteneriat Public-Civic (PPC) — cu un consiliu mixt de co-guvernanță, mandat public, acces echitabil pentru operatorii independenți și program curatorial autonom — ca recunoaștere explicită a rolului strategic al acestui spațiu pentru scena culturală din țară și conectarea ei la rețelele est-europene.