MoldArte – declarația publică a membrilor SCI

În luna aprilie 2021 am răspuns invitației Institutului Cultural Român (ICR București) de a depune în parteneriat cu membrii EUNIC (Goethe Institut București, Ambasada Austriei la Chișinău, Delegația Uniunii Europene în Moldova) conceptul proiectului MoldArte – o platformă de promovare a actorilor culturali din Republica Moldova, care la 12 iulie 2021, a fost selectat pentru etapa 2 din cele 39 proiecte depuse din toată lumea în cadrul programului European Spaces for Culture. 

Coaliția Sectorului Cultural Independent din RM (CSCI), în calitate de organizație-umbrelă ce urma să implementeze activitățile pe plan local, a organizat consultări extinse cu membrii sectorului cultural independent din Republica Moldova, actualizând propunerea inițială pornind de la nevoile reale ale sectorului. Astfel, pe 29 noiembrie 2021 proiectul MoldArte – making visible a new public culture of the Republic of Moldova, alături de alte 10 proiecte din Mexic, Peru, Brazilia, Uruguai, Camerun, Africa de Sud, Tanzania, India, China și Tadjikistan a fost admis în etapa 3 și selectat pentru a fi finanțat din fondurile Uniunii Europene, cu contribuția partenerilor EUNIC, în sumă de 60 500 euro: https://cscirm.wordpress.com/actiuni/proiecte/moldarte/. Acest lucru nu ar fi fost posibil fără conlucrarea deschisă și bazată pe încredere între echipa ICR București, alături de partenerii EUNIC, și membrii echipei CSCI din Chișinău, care au muncit intens, cot la cot, pentru a elabora o viziune cât mai inclusivă asupra culturii ca bun comun ce ar putea contribui la îmbunătățirea relațiilor existente între actorii civici și cei publici din Republica Moldova.

Chiar dacă din momentul selectării proiectului (29 noiembrie 2021) până la mijlocul lunii ianuarie 2022 nu am primit actualizări din partea ICR București, am pornit procesul elaborării platformei online și am organizat întâlniri de planificare a agendei comune cu participarea membrilor sectorului, conform planului de activități inclus în aplicație.

Pe 20 ianuarie 2022 am expediat o scrisoare către ICR București, cu rugămintea de a se implica activ în procesul implementării proiectului, la care nu am primit nici un răspuns. Pe 1 februarie am aflat despre schimbările de ordin intern ce s-au produs la ICR București, și cu faptul înlăturării din funcția de șefă a Biroului EUNIC România a persoanei responsabile de coordonarea activităților în cadrul proiectului MoldArte (cu care am avut o relație perfect funcțională și deschisă), și înlocuirii sale cu o nouă persoană. Abia pe 17 martie am primit invitația de a face cunoștință cu noua echipă, care a fost desemnată de conducerea ICR pentru a implementa activitățile din cadrul MoldArte. Totodată ni s-a adus la cunoștință că programul stabilit anterior a fost schimbat. Aceste decizii au fost luate fără consultarea echipei CSCI, care a fost ținută în neștire referitor la planurile ICR București privind viitorul proiectului.

La solicitările noastre expediate pe 21 martie de a fi incluși în calitate de membri ai echipei, care urma să implementeze activitățile și de a actualiza planul de activități (inclusiv de a prelungi termenul de implementare a proiectului, ținându-se cont de întârzierile provocate de schimbările de ordin intern la ICR București și starea de urgență declarată în Republica Moldova în contextul invaziei armatei ruse în Ucraina, care se confrunta în acele săptămâni cu un flux enorm de refugiați), ni s-a răspuns concis că termenul de implementare a proiectului nu poate fi extins.

Solicitările noastre repetate de a fi considerați, în calitate de partener local ce ar participa direct la  implementarea activităților planificate în condiții juste de colaborare [1] (condiționate de proiectul MoldArte) [2], inclusiv prin a gestiona platforma online și a fi în drept de a decide asupra conținutului său alături de partenerii EUNIC, expediate în urma întâlnirii din 12 mai cu noua echipă a proiectului, nu au fost satisfăcute până la momentul publicării acestei scrisori.

Pe 24 mai proiectul MoldArte a fost lansat oficial la Chișinău, în prezența dlui Liviu Jicman, director ICR București, dnei Adina Nicolescu, șefa Biroului EUNIC România, dlui Sergiu Prodan, ministru al culturii RM, reprezentanților partenerilor EUNIC din Republica Moldova și România, doar că în lipsa reprezentanților Coaliției Sectorului Cultural Independent din RM. Mai mult, nici pe pagina web a proiectului contribuția CSCI și echipei care a elaborat aplicația nu este menționată nici într-un fel.

Ținându-se cont de dialogul deficitar și de faptul că principiile de colaborare de la egal la egal au fost ignorate în tot acest proces, de lipsa oricărei transparențe în procesul formării echipei de proiect și consiliului curatorial responsabil de crearea conținutului într-un mod colaborativ, de atitudinea patronală manifestată de coordonatorul acestui proiect (ICR București) începând cu luna decembrie 2021 până în prezent, de faptul că CSCI din RM nu i s-a recunoscut contribuția și nici dreptul de beneficiar direct al activităților planificate, am decis să ne retragem în calitate de partener local implementator al activităților planificate.

În condițiile actuale recomandăm membrilor sectorului cultural independent din Republica Moldova să se abțină de la orice implicare în activitățile proiectului dat. Totodată, solicităm finanțatorilor să revadă principile de finanțare a proiectului aflat în derulare, din perspectiva scopurilor inițiale anunțate în aplicație.

Ne exprimăm regretul că s-a ajuns în acest punct, dar nu ne putem conforma cu situația injustă creată. Totodată, ne exprimăm speranța că ICR București și ICR Chișinău își vor schimba în viitorul apropiat abordarea față de principiile de cooperare cu membrii sectorului cultural independent din Republica Moldova.

[1] Fair collaboration in cultural relations
Cultural relations are understood as reciprocal transnational interactions between two or more cultures, encompassing a range of activities conducted by state and/or non-state actors within the space of culture and civil society. To assure mutually beneficial outcomes such as better understanding, greater connectivity and enhanced sustainable dialogue between people and cultures instead of one-sided processes often harming local structures or practices, relations based on fair international collaboration are crucial.
But what does fair collaboration mean? Besides hierarchical dynamics created through monetary flows for the realisation of projects, aspects of equal access to funding possibilities – often involving language or infrastructural and societal barriers – and the realisation of equal ownership of projects as well as fair remuneration of artists also need to be considered.

[2] At the heart of the project lies a new spirit of dialogue, in which equality, mutual listening and learning represent the core values that help build trust and understanding between people.