PCP pentru spații culturale deschise: #2 Pogon cu Janja Sesar

RO

Pogon cu Janja Sesar – prezentare publică

Vineri, 10 martie 2023, ora 19:00, online pe Zoom

Coaliția Sectorului Cultural Independent din Republica Moldova vă invită să participați la o serie de întâlniri în cadrul cărora vor fi prezentate și discutate modele de guvernare participativă a infrastructurii publice destinate sectorului cultural independent, în calitate de un model inovativ al democrației.

Parteneriatul public-civic reprezintă o alternativă parteneriatului public-privat și vine cu un nou design instituțional în care forul democratic al cetățenilor este cuplat cu stabilitatea instituțională a administrației publice. Aceste parteneriate au o putere de transformare, deoarece apar ca încercări de a transforma un oarecare bun, într-un bun comun, prin democratizarea modelelor de guvernare.

Studiu de caz #2: Pogon, Zagreb (Croația)

POGON, situat pe malul nordic al râului Sava, găzduiește activitatea sectorului cultural independent, punând la dispoziția asociațiilor, organizațiilor artistice și grupurilor informale spațiile și echipamentele tehnice într-un mod gratuit. POGON este rezultatul direct al pledoariei și activismului organizațiilor axate pe găsirea unei soluții la problema infrastructurii insuficiente pentru activitățile culturale independente din Zagreb.

A fost inițiat de o coaliție a ONG-urilor, constituită din două rețele naționale; Clubture Network – o rețea culturală independentă și Croatian Youth Network – formată din organizații de tineret, o platforma locală de colaborare Zagreb – Capitala Culturală a Europei 3000 și trei cluburi culturale independente: Močvara, Attack! și MaMa. Coaliția a inițiat un amplu proces de advocacy la începutul anului 2005, cu câteva luni înainte de alegerile locale. Pentru prima dată, nevoile culturii independente și ale tinerilor din Zagreb au fost clar articulate, discutate public și definite într-un document politic semnat de viitorii factori de decizie politică. În paralel cu discuțiile publice, activitățile media și acțiunile de protest, coaliția a organizat o serie de evenimente, Operation: City (Operațiunea: Oraș), care în fiecare an s-a concentrat pe o problemă specifică diferită, importantă pentru dezvoltarea urbană a unui oraș modern. Prin diverse formate și forme de exprimare artistică, Operațiunea: Oraș a ocupat temporar diverse locații abandonate și, printre altele, a promovat ideea unui centru cultural după care Pogon a fost modelat. Prima ediție a Operațiunii: Oraș a avut loc într-unul dintre puținele situri de fabrici rămase, care nu au căzut pradă comercializării (situl industrial Badel-Gorica). Pe parcursul a zece zile, spațiul a fost umplut temporar cu peste 50 de programe realizat de peste 30 de organizații culturale independente, atrăgând în jur de 15 000 de vizitatori. Cu această ocazie, primarul orașului a promis că va păstra spațiul pentru uz public și îl va folosi ca centru cultural și de tineret.

Din 2009, sub conducerea Eminei Višnić și a întregii echipe, Pogon s-a transformat într-un spațiu important pentru producția și prezentarea de artă și cultură, nu numai pentru scena culturală independentă, ci și pentru întregul peisaj cultural al orașului.

Janja Sesar este directoarea Centrului Pogon din 2017. Ea a absolvit limba și literatura croată și germană la Facultatea de Științe Umaniste și Sociale din Zagreb și a obținut un master în management cultural și media de la Universitatea Liberă din Berlin. A lucrat ca coordonatoare la Alliance Operation City și a fost editor și manager al Kulturpunkt.hr, un portal de internet pentru cultura independentă, arta contemporană și societatea civilă. În ultimii cincisprezece ani, a participat la organizarea mai multor proiecte culturale naționale și internaționale, inclusiv la prezentarea și organizarea expoziției „New Tendencies” la Zentrum für Kunst und Medientechnologie (ZKM) din Karlsruhe. A participat la diverse conferințe, ateliere și seminarii, atât în calitate de vorbitoare, cât și de moderatoare, și i-au fost oferite mai multe burse din partea Serviciului german pentru schimburi academice (DAAD). A fost invitată de Departamentul de Stat al SUA să participe la Programul de conducere pentru vizitatori internaționali în 2014, precum și la Platforma de diplomație culturală organizată de Comisia Europeană în Malta în 2016. Îi plac filmele, călătoriile și învățarea limbilor străine.

Context

Până în prezent Legea cu privire la parteneriatul public-privat prioritizează relațiile între administrația publică și entitățile comerciale, fapt care a dus la comercializarea și privatizarea spațiilor și serviciilor cândva accesibile pentru majoritatea cetățenilor din Republica Moldova. Acest cadrul legal nu exclude posibilitatea unor parteneriate între administrația publică și organizațiile necomerciale, dar nici nu servește în calitate de mecanism ce ar încuraja implicare cetățenilor în treburile statului și participarea lor în procesul guvernării bunurilor comune. Chiar dacă societățile post-socialiste duc lipsă de un cadru legal specific pentru parteneriatele publice-civice, acest lucru nu ar trebui să le împiedice să-și creeze propriile lor modele participative de guvernare a bunurilor publice, atât în domeniul culturii cât și în alte domenii.

Infrastructura socio-culturală publică, în acest context, joacă un rol important, pentru că oferă loc și spațiu cetățenilor/elor să se întâlnească și să participe la treburile societății, după analogia unor spații publice. În funcție de contextul în care activăm în calitate de lucrători/oare și activiști/ste culturali/e (rural sau urban, local sau internațional) vom ține cont de resursele disponibile, precum și de condițiile infrastructurii existente, pentru a crește accesul la artă și a oferi servicii de calitate în beneficiul public și, în cele din urmă, să asigurăm o dezvoltare durabilă a sectorului cultural independent și culturii la general.

Prin definiție, infrastructura reprezintă ansamblul elementelor care constituie baza tehnico-materială a unei societăți, iar raportat la domeniul cultural aceasta ar putea cuprinde infrastructură comunicațională, de lucru, cercetare, producție și diseminare a produsului cultural. Criza economică a impactat negativ atât spațiile culturale din cartierele urbane cât și pe cele din localitățile rurale, iar în lipsa unei autorități publice locale vigilente, spațiile de uz comun precum infrastructura culturală, sportivă, cea socială și de agrement, au ajuns într-o stare deplorabilă iar multe din ele au dispărut cu totul, fiind demolate sau privatizate și transformate în spații comerciale. Acest lucru a fost însoțit de exodul masiv al populației, implicit al profesioniștilor din sfera culturii. 

Acum, trei decenii mai târziu, nu e suficient doar de reconstruit ceea ce s-a pierdut – se cere de regândit rolul infrastructurii culturale și modul ei de funcționare. Un model participativ de guvernare raportat la spațiile culturale ar oferi creatorilor, organizațiilor și cetățenilor un mediu de sprijin pentru lucru creativ și dezvoltarea de proiecte inovatoare și benefice din punct de vedere social, care să răspundă provocărilor secolului XXI. Acesta ar putea promova participarea, partajarea, economia circulară, protecția mediului, democrația, pluralismul, dezvoltarea competențelor și abilităților, integrarea internațională și economică și calitatea creației, a prezentării ei și a recreerii. De acest lucru va depinde dacă sectorul cultural va fi sau nu unul sustenabil pe termen lung. Dincolo de rolul ei de a ne susține activitatea din punct de vedere tehnic și material, infrastructura poate influența relațiile între diverși actori publici și privați (civici). Infrastructura culturală publică este asemenea spațiilor publice din orașele și satele noastre, iar în dependență de cum aceasta este concepută, gestionată și guvernată va depinde și modelul societal pe care îl vom avea.

–

Seria de prezentări Parteneriatul public-civic pentru spații culturale deschise este organizată de CSCI din RM cu susținerea NDF și este curatoriată de Rusanda Curcă și Vladimir Us.

---

EN

Pogon with Janja Sesar – public presentation

Friday, March 10th 2023, 7 pm, online on Zoom

The Coalition of the Independent Cultural Sector of the Republic of Moldova invites you to participate in a series of meetings where models of participatory governance of public infrastructure for the independent cultural sector will be presented and discussed as an innovative model of democracy.

Public-civic partnership represents an alternative to public-private partnership and a new institutional design wherein the democratic agency of citizens is coupled with the institutional stability of public administration. These partnerships hold transformative power as they emerge as attempts of commoning and demands to democratize urban governance regimes.

Case study #2: Pogon, Zagreb (Croatia)

Pogon is the home of independent culture on the northern coast of the Sava, which provides its premises and technical equipment to associations, art organizations and informal groups free of charge.

POGON is the direct result of the advocacy and activism of the organizations focused on finding the solution to the problem of insufficient infrastructure for independent cultural activities in Zagreb.

It was initiated by the coalition of NGOs consisting of two national networks; one independent culture network – Clubture Network, and the other made up of youth organizations – Croatian Youth Network, the local collaborative platform Zagreb – Cultural Capital of Europe 3000, and three independent cultural clubs: Močvara, Attack!, and MaMa. The coalition initiated a comprehensive advocacy process in early 2005, few months before the local elections. For the first time, the needs of independent culture and youth in Zagreb were clearly articulated, publicly discussed, and defined in a policy document signed by the future political decision-makers. In parallel with public discussions, media activities and protest actions, the coalition organized a series of events, Operation:City, which every year focused on a different specific issue important for the urban development of a modern city. Through various formats and forms of artistic expression, Operation:City temporarily occupied various abandoned locations and, among other things, promoted the idea of a cultural centre which Pogon was modeled after. The first Operation:City was held in one of the few remaining former factory sites that had not fallen prey to commercialization (the industrial site of Badel-Gorica). Over the period of ten days the space was temporarily occupied by over 50 programmes from more than 30 independent cultural organizations, drawing over 15,000 visitors. On the occasion, the city mayor promised to save the space for public use and use it as a cultural and youth centre.

Since 2009, under the management of Emina Višnić and the entire team, Pogon has grown into an important venue for the production and presentation of art and culture, not only for the independent cultural scene, but also for the entire cultural landscape of the city.

Janja Sesar has been the Director of Pogon since 2017. She graduated in Croatian and German Language and Literature from the Faculty of Humanities and Social Sciences in Zagreb and earned a Master’s Degree in Cultural and Media Management from the Free University in Berlin. She worked as a Coordinator at Alliance Operation City and was the Editor and Manager of Kulturpunkt.hr, an Internet portal for independent culture, contemporary art and civil society. In the past fifteen years she has participated in the organization of various national and international cultural projects, including the presentation and organization of the “New Tendencies“ exhibition at Zentrum für Kunst und Medientechnologie (ZKM) in Karlsruhe. She has participated in various conferences, workshops and seminars, both as a speaker and moderator, and has received several scholarships from the German Service for Academic Exchange (DAAD). She was invited by the US State Department to take part in the International Visitors Leadership Programme in 2014, as well as to the Cultural Diplomacy Platform organized by the European Commission on Malta in 2016. She likes movies, travel and learning foreign languages.

Context

Until now, the Law on Public-Private Partnership prioritized relations between public administration and commercial entities, which has led to the commercialisation and privatization of spaces and services once accessible to the majority of Moldovan citizens. This legal framework does not exclude the possibility of partnerships between public administration and non-commercial organisations, but neither does it serve as a mechanism that would encourage citizens’ involvement in and their participation in the process of governing the commons. Even if post-socialist societies lack a specific legal framework for public-civic partnerships, this should not stop them from creating their own participatory models of governance of public goods, both in the field of culture and in other areas.

Public socio-cultural infrastructure, in this context, plays an important role, as it provides place and space for citizens to meet and participate in the governance of society, by analogy with public spaces. Depending on the context in which we work as cultural workers and activists (rural or urban, local or international) we will take into account the available resources as well as the conditions of the existing infrastructure in order to increase access to the arts and provide quality services for the public benefit and ultimately to ensure a sustainable development of the independent cultural sector and culture in general.

By definition, infrastructure is the set of elements that make up the technical and material basis of a society, and in the cultural field this could include communication, working, research, production and dissemination infrastructure. The economic crisis has had a negative impact on cultural spaces in urban neighbourhoods and rural areas alike, and in the absence of a vigilant local public authority, spaces of common use such as cultural, sports, social and leisure infrastructure have fallen into disrepair and many have disappeared altogether, being demolished or privatised and turned into commercial spaces. This has been accompanied by a massive exodus of the population, including cultural professionals.

Now, three decades later, it is not enough to simply rebuild what has been lost – it is necessary to rethink the role of the cultural infrastructure and how it operates. A participatory model of governance for cultural spaces would provide creators, organisations and citizens with a supportive environment for creative work and the development of innovative and socially beneficial projects that respond to the challenges of the 21st century. It could promote participation, sharing, circular economy, environmental protection, democracy, pluralism, development of competences and skills, international and economic integration and quality of creation, its presentation and recreation. Whether or not the cultural sector will be sustainable in the long term will depend on this. Beyond its role in supporting our work technically and materially, infrastructure can influence the relationships between different public and private (civic) actors. Public cultural infrastructure is like the public spaces in our cities and villages, and the way it is designed, managed and governed will depend on the societal model we have.

–
Public-civic partnerships talks for open cultural spaces is organised by CSCI din RM, with the support of the New Democracy Fund and is curated by Rusanda Curcă and Vladimir Us.