Recomandări privind îmbunătățirea Regulamentului de mobilitate artistică și culturală

Documentul de față sintetizează o serie de observații și recomandări formulate din perspectiva Coaliției Sectorului Cultural Independent privind îmbunătățirea cadrului normativ aferent mobilității artistice și culturale. 

1. Eligibilitatea cheltuielilor de producție (Art. 10.2)

Problemă: Regulamentul permite doar acoperirea cheltuielilor pentru deplasare, cazare și alimentație. În practică, însă, mobilitățile implică frecvent și activități artistice în comunități (ex. ateliere, intervenții culturale), care necesită achiziția de materiale, unelte și consumabile.

Recomandare: Completarea articolului 10.2 cu prevederea: „Sunt eligibile și cheltuielile necesare desfășurării activităților artistice și de facilitare – materiale de lucru, consumabile creative, echipamente temporare etc.”

Justificare: Această extindere permite finanțarea reală a activităților artistice desfășurate în teritoriu, în special în localități rurale sau marginalizate, unde costurile de producție nu pot fi acoperite din surse proprii și nici transferate publicului.

2. Clarificarea raportării financiare și introducerea sumelor forfetare (Capitolul VI)

Problemă: Raportarea financiară este în prezent axată exclusiv pe justificarea cheltuielilor prin documente fiscale (facturi, bonuri). În practică, mai ales în mediile rurale sau în contexte comunitare informale, nu există întotdeauna posibilitatea legală sau logistică de a obține astfel de documente pentru toate serviciile sau materialele utilizate.

Recomandare: Introducerea unor prevederi care să permită:

1. Justificarea cheltuielilor prin alternative rezonabile, acolo unde nu sunt disponibile documente fiscale (ex. materiale vizuale, declarații pe proprie răspundere, contracte simple etc.);
2. Stabilirea unor sume forfetare (lump sums) pentru anumite categorii de cheltuieli recurente – precum diurnă, cazare, transport local sau onorarii simbolice.

Justificare: Folosirea sumelor forfetare este o practică larg răspândită în programele europene de mobilitate (ex. Erasmus+, Creative Europe), deoarece simplifică administrarea fondurilor și crește accesibilitatea pentru artiștii independenți. În același timp, raportarea flexibilă permite susținerea inițiativelor locale și a celor desfășurate în zone unde infrastructura fiscală este limitată, fără a compromite transparența sau calitatea activităților desfășurate.

3. Autonomia Comisiei de evaluare (Art. 29)

Problemă: Președintele comisiei este numit de instituția de implementare, ceea ce poate influența independența și echilibrul decizional în evaluare.

Recomandare: „Președintele Comisiei este ales prin consens sau vot de către membrii acesteia, la prima ședință.”

Justificare: Această prevedere întărește independența Comisiei, oferind evaluatorilor un rol real în autogestionarea propriei activități și contribuie la încrederea sectorului cultural în echitatea procesului de selecție.

4. Stabilirea tranșelor de plată (Capitolul V)

Problemă: Regulamentul nu menționează în mod explicit modalitatea de plată a finanțării, ceea ce creează incertitudine pentru beneficiari.

Recomandare: „Finanțarea se va acorda în două tranșe: 80% la semnarea contractului și 20% după aprobarea raportului narativ și financiar final.”

Justificare: Această formulă este o practică uzuală în programele de mobilitate la nivel European și oferă predictibilitate și sprijin real beneficiarilor, în special persoanelor fizice și organizațiilor mici care nu dispun de capital de rulaj.

5. Adaptarea cererii de finanțare pentru persoane fizice (Anexele 1 și 2)

Problemă: Formularele actuale sunt mai degrabă orientate spre organizații (cu echipă formată din coordonator și contabil, cont bancar, cod fiscal etc.), ceea ce creează obstacole inutile pentru artiști individuali.

Recomandare: Crearea unui format simplificat de aplicare pentru persoane fizice, care să excludă cerințele instituționale (echipă, etc.) și să permită bugete proporționale cu activitatea individuală.

Justificare: Simplificarea procesului de aplicare este vitală pentru accesibilitate, mai ales în contextul în care majoritatea artiștilor și profesioniștilor culturali activi în mobilitate sunt freelanceri sau nu au afiliere instituțională stabilă.

6. Prioritizarea persoanelor fizice în evaluare (Art. 32)

Problemă: Regulamentul nu conține niciun mecanism de prioritizare a persoanelor fizice, deși pentru acestea nu există alte programe de finanțare la nivel guvernamental accesibile în mod direct.

Recomandare: „În cazul în care proiectele sunt punctate egal, se va acorda prioritate persoanelor fizice, în special celor la început de carieră sau provenind din medii dezavantajate.”

Justificare: Această prevedere sprijină echitatea în acces și reflectă rolul real al programului ca mecanism unic de sprijin pentru artiști și lucrători culturali individuali. Este o măsură compensatorie de justiție socială și profesională.

7. Clarificarea prevederilor privind cofinanțarea (Art. 15)

Problemă: Formularea actuală a articolului 15 interzice finanțarea nerambursabilă a proiectelor care beneficiază, în paralel, de sprijin din alte surse publice sau internaționale. Această prevedere intră în contradicție cu articolul 26, care recunoaște existența surselor proprii sau complementare, și blochează accesul la cofinanțare, inclusiv din partea autorităților publice locale sau a partenerilor internaționali.

În contextul Republicii Moldova, această abordare este problematică deoarece autoritățile publice locale nu prioritizează în mod sistemic cultura și rareori susțin financiar inițiativele independente. Interzicerea explicită a cofinanțării împiedică dezvoltarea unei culturi a parteneriatelor public-civice și elimină oportunități esențiale de susținere.

Recomandare: Reformularea articolului 15 după cum urmează:

„Proiectele pot beneficia de cofinanțare din alte surse (inclusiv bugete locale, fonduri internaționale sau surse proprii), cu condiția ca aceleași cheltuieli să nu fie finanțate de două ori. Cofinanțarea nu este obligatorie, dar este încurajată în măsura în care contribuie la sustenabilitatea proiectului. Mecanisme de control și verificare vor fi introduse pentru a preveni dublul finanțării.”

Justificare: Cofinanțarea este un principiu fundamental în politicile culturale europene. Aceasta contribuie la dezvoltarea parteneriatelor locale și internaționale, sporește relevanța proiectelor și reduce presiunea exclusivă asupra finanțatorului principal. În același timp, este esențial ca această contribuție să nu fie impusă ca o condiție eliminatorie, ci să fie recunoscută ca un atu suplimentar atunci când este posibilă. Clarificarea acestei prevederi ar stimula implicarea administrațiilor publice locale în finanțarea culturii și ar crea precedente pozitive pentru sprijinirea sectorului cultural independent.

8. Componența Comisiei de evaluare (Art. 28)

Problemă: Comisia de evaluare este formată în prezent prin desemnare administrativă, fără un mecanism transparent și deschis de selecție. Această abordare limitează diversitatea profesională, participarea specialiștilor independenți și încrederea sectorului cultural în obiectivitatea procesului de selecție.

Recomandare: „Comisia de evaluare este formată exclusiv din experți evaluatori independenți, selectați prin apel public (open call), în baza unor criterii clare de competență profesională și experiență în domeniul cultural. Publicarea componenței comisiilor doar post-evaluare, pentru transparență fără vulnerabilizare

Justificare: Selecția prin open call este o practică recurentă în în țările Uniunii Europene și asigură un proces transparent, divers și participativ. Aceasta permite implicarea reală a specialiștilor din sectorul cultural, reduce riscul de favoritism și contribuie la profesionalizarea sistemului de evaluare.

9. Remunerarea muncii evaluatorilor (Art. 26)

Problemă: Evaluatorii culturali nu sunt remunerați pentru munca prestată, deși aceasta implică analiză calitativă, decizie și responsabilitate publică. Lipsa remunerației poate conduce la evaluări formale, voluntariat forțat sau excluderea specialiștilor fără alte surse de venit, sau din mediul asociativ.

Recomandare: „Membrii Comisiei de evaluare vor fi remunerați în baza unui contract de prestări servicii, cu onorariu stabilit conform volumului de muncă și complexității dosarelor evaluate.”

Justificare: Remunerarea evaluatorilor este esențială pentru a garanta profesionalismul, integritatea și responsabilitatea în gestionarea banului public. Este o recunoaștere a muncii intelectuale și asigură participarea echitabilă a profesioniștilor culturali, inclusiv a celor din afara sistemului instituțional.