Recomandări pentru proiectul Regulamentului de finanțare nerambursabilă în cultură

Recomandări pe marginea proiectului Regulamentului cu privire la mecanismul de finanțare nerambursabilă a proiectelor culturale implementate de organizațiile necomerciale în Municipiul Chișinău.

 Secțiunea a 2-a Principiile și condițiile generale de acordare a finanțării nerambursabile

 A se completa punctul 4  cu următorul cuprins

respectarea drepturilor culturale –  susținerea accesului cât mai larg la cultură al tuturor categoriilor de public, precum și identificarea și activarea unor audiențe noi. 

diversitatea culturală – tratamentul nediscriminatoriu al solicitanților, reprezentanți ai diferitelor comunități sau sectoare culturale, precum și promovarea diversității artistice și/sau culturalere 

dezvoltarea durabilă prin cultură – promovarea culturii ca factor de dezvoltare durabilă şi de coeziune socială.

sporirea coeziunii sociale – sprijin în procesul de dezvoltare a unor creații sau produse artistice ce ar contribui la coeziunea socială – educație comunitară, creație culturală care discută sau mediază probleme și teme sociale (discriminare, inegalitate etc).

solidaritatea – stimulare a creației culturale a grupurilor marginalizate și/sau vulnerabile, a inițiativelor culturale din mediul rural sau din afara orașelor mari, creșterea accesului la culturală pentru persoanele din grupuri marginalizate/oprimate/vulnerabile.

pluralism cultural – stimulare a creației culturale ce reprezintă sau dezvoltă pluralismul cultural al grupurilor și cetățenilor Republicii Moldova. 

susținerea debutului – încurajarea inițiativelor solicitantului autorizat, respectiv înființat pentru a desfășura activități culturale cu cel mult 2 ani înainte de data solicitării finanțării nerambursabile.

A se elabora proceduri clare pentru finanțarea multianuală

Principiul finanțării multianuale este menționat la litera l), însă regulamentul nu conține nicio prevedere care să descrie modul în care aceste proiecte pot fi depuse, evaluate, contractate și monitorizate pe parcursul mai multor ani bugetari.

Deoarece principiul „finanțării multianuale” este enunțat, dar în regulament nu există nicio prevedere care să reglementeze procedura de aplicare, selecție, contractare, raportare și debursare pentru proiectele cu durată de 1–3 ani, se recomandă elaborarea unei secțiuni distincte care să stabilească explicit regulile de finanțare multianuală, pentru a asigura claritate, predictibilitate și echitate pentru beneficiari.

notă*– În lipsa unor reguli clare, principiul rămâne pur declarativ și poate genera confuzie atât pentru solicitanți, cât și pentru Direcție. Finanțarea multianuală reprezintă un instrument esențial pentru dezvoltarea programelor culturale complexe, însă funcționează doar dacă este reglementată prin norme explicite privind depunerea proiectelor, criteriile de eligibilitate, pragurile de finanțare, structura raportărilor anuale, condițiile de prelungire sau suspendare și modul de gestionare a tranșelor în bugete succesive. Prin urmare, este necesară elaborarea unei secțiuni dedicate finanțării multianuale, care să asigure transparență, predictibilitate și coerență administrativă.

A se modifica punctul 5, alineatul c) cu următorul text:

Articol propus:

c) Un proiect cultural poate fi finanțat de către una sau mai multe autorități finanțatoare, cu respectarea următoarelor reguli:

1- acordarea finanțării de către o autoritate finanțatoare nu este condiționată de existența altor finanțări publice;

2 –  pentru același proiect cultural, un beneficiar poate contracta o singură finanțare nerambursabilă de la aceeași autoritate finanțatoare;

3-  aceeași cheltuială eligibilă nu poate fi decontată din două sau mai multe surse de finanțare;

4-  solicitantul are obligația de a declara toate sursele publice de finanțare existente sau solicitate pentru proiectul respectiv și de a anexa un buget pe surse;

5- constatarea de către autoritatea finanțatoare a nedeclarării intenționate a altor surse publice de finanțare constituie temei pentru rezilierea contractului și recuperarea sumelor acordate.

*notă – Actuala formulare, identică cu cea din regulamentul Ministerului Culturii, restricționează beneficiarii la o singură sursă de finanțare publică pentru același proiect.
Această limitare:

• contrazice practicile europene și municipale, unde co-finanțarea publică multiplă este încurajată, cu condiția trasabilității cheltuielilor;
• pune în dezavantaj organizațiile care realizează proiecte culturale de amploare, internaționale sau multi-anuale, care necesită surse combinate;
• reduce eficiența utilizării banilor publici, deoarece împiedică autoritățile să investească complementar în aceleași obiective strategice.

A se clarifica punctul 5, lit. e)

Formularea de la litera e) — potrivit căreia durata contractului de finanțare trebuie, „de regulă”, să asigure derularea proiectului în același an calendaristic în care se acordă finanțarea — intră în contradicție directă cu principiul finanțării multianuale menționat la pct. 4 lit. l). Dacă proiectele trebuie să se finalizeze în anul bugetar curent, atunci finanțarea multianuală devine imposibilă în practică; un proiect nu poate fi, simultan, „multianual” și obligat să se încheie în 12 luni. Această incompatibilitate face ca principiul multianualității să fie pur declarativ și creează incertitudine atât pentru solicitanți, cât și pentru Direcție. Pentru ca finanțarea multianuală să fie aplicabilă, este necesară eliminarea sau reformularea acestui punct, precum și introducerea unor prevederi clare privind contractele și tranșele aferente proiectelor care se desfășoară pe parcursul a 2–3 ani.

A se modifica punctul 7, cu următorul text:

7) Direcția stabilește prioritățile anuale de finanțare în baza consultării publice cu organizațiile culturale, artiștii independenți și instituțiile de profil, ținând cont de nevoile sectorului cultural local, de documentele strategice municipale și naționale în domeniul culturii, precum și de planificarea bugetară anuală.

Rezultatele proiectelor finanțate vor fi evaluate inclusiv din perspectiva relevanței pentru dezvoltarea scenei culturale non guvernamentale și diversificarea accesului publicului la cultură

notă*- Stabilirea priorităților de finanțare exclusiv pe baza „Programului de manifestări culturale al Direcției” contrazice însăși logica finanțării nerambursabile, care este destinată actorilor independenți și nu instituțiilor publice. Dacă agenda administrativă devine sursa principală pentru definirea priorităților, concursul riscă să se transforme într-o prelungire a programării interne a Direcției, pierzând caracterul participativ și autonomia culturală pe care finanțările publice ar trebui să o garanteze. Conform principiilor naționale și europene, prioritățile unui mecanism de finanțare trebuie să decurgă din nevoile reale ale sectorului cultural, identificate prin consultare publică, în spiritul Legii transparenței decizionale și al prevederilor HG nr. 656/2022 privind accesul echitabil la resurse. Aceeași obligație de implicare a societății civile este subliniată și de Convenția UNESCO din 2005, care recomandă participarea sectorului cultural la definirea politicilor ce îl privesc. Prin adaptarea regulamentului în această direcție, mecanismul de finanțare devine participativ, previzibil și conectat la realitatea culturală a orașului, evitând riscul ca finanțările să reflecte doar agenda instituțională a Direcției și nu diversitatea, creativitatea și inovația scenei independente.

Capitolul II ORGANIZAREA ȘI DESFĂȘURAREA PROCESULUI DE FINANȚARE NERAMBURSABILĂ

Secțiunea 1 Procedura de desfășurare a concursului

A se modifica punctul 8) alineat 1) cu următorul text:

1. anunțarea/publicarea condițiilor de participare la concurs, inclusiv bugetul total disponibil pentru anul de implementare, precum și plafoanele minime și maxime aplicabile proiectelor, pentru a asigura predictibilitate și transparență în procesul de aplicare.

notă*- Pentru ca principiile transparenței și tratamentului egal să fie respectate în mod real, este necesar ca solicitanții să cunoască, înainte de depunerea dosarelor, bugetul total alocat programului pentru anul respectiv și plafoanele de finanțare aplicabile proiectelor. În lipsa acestor informații, organizațiile culturale nu-și pot dimensiona corect bugetele, nu pot planifica realist activitățile și nu pot estima șansele de succes, ceea ce creează un dezechilibru între solicitanți și reduce eficiența procesului de finanțare. Anunțarea explicită a bugetului disponibil și a plafoanelor minime și maxime la lansarea concursului este o practică standard în mecanismele europene de finanțare și contribuie la creșterea transparenței, responsabilității administrative și încrederii sectorului cultural în procedurile municipale.

A se modifica punctul 8, alineat 8 cu următorul text.

8) Publicarea rezultatelor concursului, incluzând lista completă a proiectelor depuse și a proiectelor acceptate spre finanțare, cu indicarea pentru fiecare proiect a titlului, denumirii organizației sau persoanei aplicante, sumei solicitate și sumei atribuite în urma procesului de evaluare.

notă*- Publicarea detaliată a rezultatelor – incluzând lista tuturor proiectelor depuse, proiectelor acceptate spre finanțare și sumele solicitate versus sumele atribuite – este o practică fundamentală pentru transparența finanțărilor publice. Fără aceste informații, sectorul cultural nu poate evalua corect modul în care sunt distribuite resursele, iar autoritatea finanțatoare nu poate demonstra obiectivitate și echitate în proces.

Standardele europene prevăd publicarea acestor liste ca instrument de control public, prevenire a favoritismului și consolidare a încrederii între administrație și beneficiari. Această transparență este necesară mai ales într-un context local în care există percepția persistentă că distribuirea fondurilor culturale se face discreționar.

Prin urmare, includerea explicită a obligației de a publica toate proiectele depuse, împreună cu sumele solicitate și sumele aprobate, garantează un proces deschis, verificabil și aliniat la bunele practici europene în finanțarea culturii.

A se modifica punctul 10) cu următorul text:

10) Volumul finanțării nerambursabile pentru fiecare proiect cultural se stabilește proporțional cu punctajul obținut în urma evaluării, în limitele plafoanelor generale aprobate, iar proiectele declarate câștigătoare nu pot primi o finanțare mai mică de 60% din suma solicitată, cu respectarea bugetului total disponibil pentru aria tematică respectivă.

*notă – Actuala formulare („Direcția stabilește volumul acoperirii financiare a fiecărui proiect”) lasă un grad prea mare de discreție administrativă și nu garantează o distribuție echitabilă a fondurilor.

În spiritul transparenței și al tratamentului egal, volumul finanțării trebuie stabilit automat, proporțional cu punctajul obținut, nu prin decizie arbitrară.

Această abordare asigură predictibilitate, echitate și integritate financiară, evită influențele externe și previne subfinanțarea proiectelor selectate.

Prin introducerea unui plafon clar de finanțare și a pragului minim de 60% din suma solicitată pentru proiectele declarate câștigătoare, regulamentul municipal se aliniază bunelor practici naționale, oferind beneficiarilor în primul rând predictibilitate și garanția că proiectele aprobate pot fi implementate integral și coerent.

A se modifica, sau elimina Punctul 13 lit. d) („regulamentul de organizare al proiectului cultural”) se elimină, sau se reformulează astfel:
d) regulamentul de organizare a concursului sau a activităților competitive prevăzute în cadrul proiectului, dacă este cazul.

notă*- Formularea actuală este neclară și neadecvată pentru majoritatea proiectelor culturale, care nu presupun competiții sau proceduri administrative interne.
Un „regulament de organizare al proiectului” nu are sens juridic și nu este prevăzut în cadrul normativ național (HG nr. 656/2022).
Cerința riscă să creeze confuzie și birocrație suplimentară, deoarece solicitantul nu are cadrul legal sau instituțional să elaboreze un „regulament” pentru un proiect punctual.

A se modifica Punctul 13 lit. h):

h) declarație pe propria răspundere privind conformitatea proiectului cu legislația în vigoare

notă*- Formularea „bunele moravuri” este vagă și susceptibilă de interpretări arbitrare, ceea ce contravine principiilor de libertate artistică și tratament egal în finanțarea publică. Înlocuirea cu referința clară la „legislația în vigoare” asigură o bază legală obiectivă și elimină riscul ca autoritatea finanțatoare să judece conținutul proiectelor din perspectivă morală, nu profesională. Această ajustare aduce regulamentul municipal în concordanță cu standardele europene de finanțare culturală și cu principiul constituțional al libertății de exprimare artistică.

A se modifica Punctul 14 cu următorul text:

14. Dosarele de solicitare a finanțării se depun exclusiv prin platforma online dedicată de depunere a dosarelor, care asigură înregistrarea electronică, verificarea automată a eligibilității și publicarea transparentă a listei dosarelor admise și respinse.

notă*- Direcția, sau Primăria Municipiului Chișinău va elabora și implementa o infrastructură digitală pentru depunere a dosarelor de finanțare, care să permită înregistrarea electronică, urmărirea statusului aplicațiilor și publicarea automată a listei dosarelor admise și respinse, în spiritul transparenței și accesului echitabil la concursurile publice de finanțare.
Direcția Generală Cultură și Patrimoniu Cultural va implementa și administra acest mecanism digital, care va permite:

• depunerea securizată a aplicațiilor și semnarea electronică a documentelor;
• sistematizarea automată a datelor (proiecte, sume, domenii, statutul evaluării);
• accesul public la informații privind procesul de selecție și rezultatele concursurilor.
• transmiterea online a raportării narative și financiare a proiectelor, asigurând un proces unitar, trasabil și transparent de monitorizare a implementării finanțărilor.

Prin utilizarea acestei platforme, Primăria aliniază Chișinăul la standardele europene de digitalizare și guvernanță transparentă în domeniul cultural.

Secțiunea a 2-a Procedura de selectare și evaluare a proiectelor culturale

A se modifica punctul 16 după cum urmează:

16. Finanțarea nerambursabilă se atribuie exclusiv pe bază de concurs public, în conformitate cu principiile transparenței, tratamentului egal și concurenței libere prevăzute de cadrul legal în vigoare. Evaluarea, selectarea, aprobarea și transmiterea rezultatelor către Direcție este pusă în sarcina Comisiei de evaluare și selectare a proiectelor (în continuare – Comisie), instituită prin ordinul șefului Direcției pentru perioadă de un an.

notă*- Dacă mecanismul este „bazat pe concurs”, atunci orice „excepție” îl anulează în esență. Formularea actuală („excepții fiind admise”) contravine principiilor fundamentale ale finanțării nerambursabile și creează premise pentru decizii arbitrare.
Nici Legea nr. 86/2020 privind organizațiile necomerciale, nici Hotărârea Guvernului nr. 656/2022 nu prevăd posibilitatea acordării finanțărilor nerambursabile în afara procedurii de concurs public. Eliminarea acestei expresii restabilește egalitatea de șanse și asigură că toate proiectele culturale — indiferent de tematică, solicitant sau amploare — sunt evaluate pe baza acelorași criterii, în condiții transparente și verificabile.

III. Procedura de selectare și evaluare a proiectelor culturale

A se modifica punctul 17. după cum urmează: 

17. Comisia de evaluare și selectare a proiectelor este formată din șapte membri, dintre care cel puțin cinci sunt din afara Direcției Generale Cultură și Patrimoniu Cultural, reprezentând organizații culturale, experți independenți sau instituții de profil, cu experiență în management cultural, sau evaluare a proiectelor culturale de cel puțin 3 ani.

Cel puțin doi membri sunt desemnați prin apel public din partea organizațiilor necomerciale.

În cadrul Comisiei pot fi cooptați experți cu rol consultativ.

Membrii Comisiei sunt remunerați pentru activitatea depusă. Remunerarea membrilor comisiei se va efectua în baza contractelor de prestări servicii încheiate individual cu Direcția Generală Cultură și Patrimoniu Cultural, iar cuantumul acesteia pentru fiecare membru în parte se va stabili prin ordin al șefei DGCP în valoare de un salariu mediu lunar pe economie prognozat pentru anul în curs și aprobat de Guvern.

Angajații Direcției Generale Cultură și Patrimoniu Cultural nu vor fi remunerați.

notă*– rolul unei comisii de evaluare independente este acela de a examina propunerile din afara aparatului administrativ, pe criterii profesionale și nu instituționale. În toate modelele europene, comisiile de evaluare sunt majoritar externe, iar funcționarii publici au rol limitat la statut de observatori sau secretari tehnici. Totodată, lipsa oricărei forme de remunerare a experților descurajează participarea profesioniștilor din domeniu și transformă un proces care ar trebui să fie de specialitate într-un exercițiu formal. Evaluarea proiectelor culturale implică competențe curatoriale, financiare și de politici publice, iar o minimă indemnizație asigură atât responsabilitate, cât și trasabilitate. În plus, reprezentanții organizațiilor neguvernamentale active în sector lucrează deja în condiții extrem de precare, cu volume mari de muncă neplătită; nevalorificarea acestor eforturi ca muncă reală împinge procesul într-o zonă de exploatare și descurajează participarea profesioniștilor relevanți.

Prin urmare, se propune reformularea articolului astfel încât cel puțin cinci dintre membrii Comisiei să provină din afara Direcției, doi dintre ei să fie desemnați prin apel public din partea organizațiilor necomerciale, iar membrii Comisiei să poată fi remunerați pentru activitatea depusă, în limita bugetului programului, cu excepția angajaților Direcției Cultură. Această modificare ar consolida independența și profesionalismul procesului de selecție și ar oferi garanții reale de transparență și corectitudine în atribuirea fondurilor publice.

A se modifica Punctul 23. după cum urmează:

23. Lista proiectelor câștigătoare se stabilește automat, în baza punctajelor obținute conform fișelor de evaluare individuale, în ordine descrescătoare, până la epuizarea bugetului disponibil pentru aria tematică respectivă. Comisia validează rezultatele prin semnarea procesului-verbal final.

notă* – Formularea actuală lasă loc de interpretare și de intervenție subiectivă într-un proces care ar trebui să fie pur tehnic. Odată ce există o grilă de evaluare și fișe individuale completate, punctajul final nu se decide „prin consens”, ci se calculează matematic, pe baza mediei aritmetice.

Menținerea termenului „consens” transformă o procedură de evaluare într-o negociere, ceea ce contravine principiului transparenței și poate genera suspiciuni privind influențarea rezultatelor. Prin urmare, se propune ca articolul să fie reformulat în sensul obiectivității: decizia finală să rezulte din punctajele acordate de membri, iar Comisia să aibă rolul de validare administrativă, nu de deliberare. Această ajustare aliniază regulamentul la practicile europene, unde evaluarea este un proces verificabil, nu o înțelegere informală.

A se modifica Punctul 24. după cum urmează:

24. Comisia de evaluare și selectare aprobă lista finală a proiectelor câștigătoare pe baza punctajelor obținute. Direcția validează lista din punct de vedere administrativ și o publică integral pe pagina web oficială, cu indicarea punctajelor și sumelor atribuite.

notă*- Formularea actuală lasă decizia finală la discreția șefului Direcției, ceea ce contravine principiilor de transparență, imparțialitate și tratament egal. Rolul Direcției trebuie să fie administrativ – de validare și publicare a rezultatelor, nu decizional.

Evaluarea și selectarea proiectelor trebuie să fie competența exclusivă a Comisiei, ca organ independent, constituit tocmai pentru a elimina influențele ierarhice sau politice.

Prin urmare, se propune reformularea articolului astfel încât Comisia să dețină rolul decizional privind rezultatele, iar Direcția să asigure doar validarea procedurală și publicarea publică a listei, cu punctaje și sumele atribuite.

A se adăuga la Punctul 25. Alin. 9)

9) Impactul estimat al proiectului

notă*- Introducerea unui criteriu nou privind impactul estimat al proiectului este necesară pentru a asigura coerența între formularul de aplicare și fișa de evaluare. În prezent, solicitanții sunt obligați să descrie impactul proiectului în cererea de finanțare, însă acest element nu este evaluat formal, ceea ce creează o ruptură între informațiile cerute și criteriile reale de selecție. Fără un criteriu dedicat impactului, evaluatorii nu dispun de un instrument clar pentru a aprecia relevanța socială, culturală sau comunitară a proiectului, iar procesul de evaluare riscă să se concentreze exclusiv pe aspecte tehnice, neglijând rezultatele concrete pentru public și pentru scena culturală locală. Prin includerea acestui criteriu, grila devine mai completă, mai transparentă și mai fidelă designului formularului de proiect, astfel încât evaluarea să reflecte cu adevărat valoarea și efectele pe care un proiect le poate genera

A se adăuga după punctul 30 un alt punct la secțiunea 2, cu textul următor:

31) După publicarea rezultatelor evaluării, solicitanții au dreptul de a solicita fișa de evaluare a proiectului propriu, semnată de membrii Comisiei, în termen de 3 zile lucrătoare de la anunțarea rezultatelor. Direcția are obligația de a transmite electronic fișa completată, înainte de expirarea termenului de depunere a contestațiilor. Fișele de evaluare solicitate în vederea depunerii de contestații se vor anonimiza. 

notă*- Regulamentul actual prevede posibilitatea depunerii contestațiilor, dar nu și accesul solicitanților la fișele de evaluare. Aceasta transformă dreptul la contestație într-o formalitate lipsită de conținut și contravine principiilor transparenței și echității procedurale.

Pentru ca procesul de selecție să fie credibil și verificabil, fiecare solicitant trebuie să aibă posibilitatea de a cunoaște punctajele și justificările oferite de Comisie.

Introducerea unui articol care garantează dreptul de acces la fișa de evaluare ar asigura transparență deplină, egalitate de tratament și încredere publică în procesul de finanțare.

Secțiunea a 4-a Procedura de implementare a contractului de finanțare nerambursabilă

A se reformula punctul 40, cu textul următor:

40. Se încurajează organizarea evenimentelor cu acces liber pentru public; totuși, beneficiarul poate percepe taxe de intrare sau de participare, în măsura în care acestea sunt justificate de specificul proiectului, nu generează dublă finanțare și veniturile obținute sunt utilizate exclusiv pentru acoperirea costurilor proiectului.

notă*- O interdicție totală privind taxele de participare nu reflectă realitatea funcționării sectorului cultural și nici bunele practici europene ( ex. Regulamentul Primăriei Timișoara), unde proiectele sunt încurajate să ofere acces liber, dar pot percepe taxe atunci când acestea susțin sustenabilitatea inițiativelor. Pentru multe activități — festivaluri, ateliere, programe educaționale sau spectacole — contribuțiile simbolice ale publicului reprezintă o modalitate legitimă de acoperire a unor costuri care nu pot fi integral suportate din finanțarea nerambursabilă, fără a afecta principiul egalității de șanse. În același timp, regulamentul impune o contribuție proprie de minimum 10%, ceea ce presupune existența unor venituri complementare. Prin urmare, reformularea punctului 40 este necesară pentru a încuraja accesul larg, dar și pentru a permite mecanisme flexibile de autofinanțare, cu garanția că nu se produce dublă finanțare și că veniturile sunt reinvestite în proiect.

A elimina din Anexa 1, punctul 6. Declarații, fraza: prezenta propunere de proiect nu este sau nu a fost depusă pentru finanțare unui alt donator 

notă*- Declarația conform căreia proiectul „nu este sau nu a fost depus pentru finanțare unui alt donator” este nejustificată și contravine chiar prevederilor regulamentului, care impune beneficiarilor obligația de a asigura o contribuție proprie de minimum 10% (pct. 11). În practică, proiectele culturale complexe – în special festivalurile mari, cu bugete de peste 1 milion de lei – depun în mod firesc propuneri la mai mulți finanțatori pentru a acoperi costurile reale, fără a încălca regula de a nu deconta aceeași cheltuială din două surse. Prin urmare, această declarație trebuie eliminată sau reformulată, pentru a permite accesul echitabil la finanțare și pentru a reflecta modul real de funcționare al sectorului cultural.

A se elabora Anexa 2 în format excel, inclusiv formularul de raportare financiară

A se modifica Anexa 5 Fișa de Evaluare conform propunerii anexate

 notă*– O fișă de evaluare detaliată este esențială pentru a asigura un proces de selecție profesionist, transparent și coerent. În forma actuală, regulamentul Direcției propune o fișă de evaluare extrem de sumară, care nu oferă evaluatorilor un cadru clar pentru justificarea punctajelor și nu permite o diferențiere reală între calitatea proiectelor. O grilă simplificată crește riscul de arbitrar și nu oferă solicitanților posibilitatea de a înțelege de ce un proiect a fost punctat mai slab sau mai bine decât altul, ceea ce afectează atât calitatea contestațiilor, cât și încrederea în mecanismul de finanțare.

Mai mult, fișa de evaluare propusă de Direcție cumulează doar 90 de puncte, nu 100, ceea ce contravine standardelor naționale și europene pentru grilele de evaluare și face imposibilă stabilirea unui prag minimal coerent. Pentru a corecta această neconcordanță și pentru a reflecta mai fidel calitatea reală a proiectelor, am propus introducerea unui nou criteriu de evaluare – impactul proiectului –, criteriu esențial pentru orice finanțare publică, care completează grila până la 100 de puncte și permite evaluarea clară a relevanței și efectelor proiectelor asupra comunității și ecosistemului cultural.

Prin urmare, o fișă detaliată, cu subcriterii explicite și un total coerent de 100 de puncte, nu doar facilitează activitatea evaluatorilor, ci și întărește transparența, echitatea și credibilitatea întregului proces de finanțare.

A se completa Anexa nr. 6 cu un punct distinct dedicat criteriilor și punctajelor contestate, după cum urmează:

3. Criteriile și punctajele contestate
(Se indică criteriul/criteriile din fișa de evaluare care sunt contestate și argumentele aferente)”

notă*- În forma actuală, anexa permite doar formularea generală a unei contestații, fără a oferi solicitantului posibilitatea de a identifica punctual criteriile în legătură cu care solicită reanalizarea evaluării. Introducerea acestui punct clarifică obiectul contestației, facilitează munca comisiei de soluționare și aliniază procedura la standardele de transparență și bună administrare aplicate în mecanismele europene și naționale de finanțare nerambursabilă.

Pentru a asigura transparența procesului decizional și pentru a respecta standardele prevăzute de Legea nr. 239/2008 privind transparența în procesul decizional, solicităm ca Direcția Generală Cultură și Patrimoniu Cultural să transmită către CSCI procesele-verbale privind consultarea părţiilor interesate, recomandările parvenite şi sinteza acestora prin care sunt argumentate recomandările acceptate, cele respinse și motivele corespunzătoare. Un astfel de document este esențial pentru înțelegerea modului în care contribuțiile depuse de sectorul cultural au fost integrate în versiunea finală a regulamentului și reprezintă o practică obligatorie în toate procedurile administrative care implică consultări publice.