Consultări publice. Strategia Guvernului pentru domeniul cultural (2021-2022)

Pe data de 7 septembrie au demarat consultările publice privind proiectul Planului de acțiuni al Guvernului pentru anii 2021-2022 în domeniul arte și industrii creative, patrimoniul cultural și turism, la care au participat reprezentați ai sectoarelor conexe, directori de teatre, muzee și biblioteci, asociații de profil, uniuni de artiști.

În cadrul discuțiilor au participat membrii sectorului cultural independent din RM: Vitalie Sprînceană, Nora Dorogan, Pavel Braila și Rusanda Curcă.

Vitalie Sprînceană a formulat mai multe necesități ale sectorului cultural:

• Nevoia funcționării caselor de cultură ca centre locale ce ar asigura necesitățile culturale ale locului
• Lipsa unor măsuri foarte hotărâte de protejare a patrimoniului, în special a celui construit. Lipsa transparenței. Necesitatea demarării anchetelor interne în cazul clădirilor demolate/ distruse cu aprobarea MECC.
• Ministerul trebuie să ofere nu doar granturi, ci și susținere structurală (spații).
• Problema lipsei spațiilor culturale (exemplul Muzeului Zemstvei și a organizațiilor alungate de acolo).
• La concursurile de granturi pot aplica doar organizațiile care au venituri proprii.
• Nevoia de a găsi modalități ca munca lucrătorilor culturali să fie recunoscută ca muncă.
• Problema asigurării medicale și sociale a artiștilor.
• Ministerul nu a funcționat niciodată ca un sindicat al oamenilor de cultură.

Nora Dorogan a menționat problema viziunii ministerului asupra rolului culturii în societate, dominate de logica de piață.

Printre necesitățile remarcate de Nora Dorogan au fost următoarele:

• Dublarea bugetului ministerului.
• Crearea unei direcții pentru artă contemporană / scena culturală independentă.
• Îmbunătățirea regulamentului de finanțare a proiectelor culturale (necesitatea de finanțare a proiectelor multianuale; problema cofinanțării din resurse financiare proprii;)
• Reparația Muzeului Zemstvei – unicul spațiu care a găzduit într-un mod relativ accesibil inițiativele independente.

Pavel Brăila a vorbit despre necesitatea unui centru multifuncțional pentru scena independentă, muzicieni, dansatori de artă contemporană, care în același timp să asigure un schimb de experiență între artiștii din alte țări.

• Problema reticenței publicului față de arta contemporană.
• Problema utilizării excesive a termenului de “industrii creative” cu referire la sectorul cultural. Cuvântul “industrie” nu are nimic în comun cu arta. Gândirea în termeni capitaliști influențează calitatea produsului artistic.
• Nevoia unei alternative la festivalurile existente.

Rusanda Curcă a ținut să insiste pe tema adoptării statutului artistului, “care este un document foarte important și care oferă protecție socială și medicală artiștilor independenți, în special artiștilor care fac artă contemporană și artă critică – artă care nu se vinde, ci artă care educă, care pune niște întrebări în discuție, care sunt ignorate sau special lăsate deoparte de către guvernare.”

În contextul ideilor formulate de minister pentru dezvoltarea turismului cultural rural, Rusanda a menționat: 

“Cultura nu este despre a face din Moldova casă de vacanță a Uniunii Europene, ci este despre construirea unei țări culte. Și pentru asta trebuie ca artiștii independenți să se ocupe în special de educarea populației, nu de crearea produselor vandabile, pentru că industria e despre bani, iar cultura e despre educație, e despre promovarea consolidării și despre rezolvarea problemelor interetnice, de comunicare ș.a”

Recomandările formulate de Rusanda Curcă:

• Crearea biroului de comunicare cu sectorul cultural independent
• Problema programului de graturi defectuos. (întârzierea de fiecare dată cu câteva luni în publicarea rezultatelor; mecanismul de evaluare netransparent). Programul trebuie să fie coordonat de o echipă aparte, care să se ocupe și cu colectarea de date din sectorul cultural independent și cu o comunicare permanentă, sistematică, nu doar o dată în an. Exemplul României – Administrația Fondului Cultural Național, care finanțează asociațiile și artiștii din sectorul cultural independent. 
• Nevoia unui program de mobilitate internă, pentru artiști, organizații, grupuri care vor să prezinte, să producă în mediul rural produse/servicii culturale.
• Îmbunătățirea regulamentului de finanțare a organizațiilor și creșterea sumei acestui program, pentru că din 120 de proiecte sunt finanțate doar 30. Anul acesta nu au trecut proiecte foarte bune ale colegilor ce fac artă contemporană și sunt activi în domeniu.  

Coaliția Sectorului Cultural Independent din Republica Moldova a transmis către Ministerul Culturii un document cu recomandările formulate.

Înregistrarea video a discuției poate fi urmărită aici.