Rezumart 08.24

Luna august a fost cea mai bogată în evenimente și inițiative lună din această vară. O multitudine de experiențe au fost posibile și accesibile prin toată țara datorită muncii și entuziasmului artiștilor și organizațiilor culturale independente.

*

În această lună Galeria Bunker a găzduit vernisajul expoziției de debut al Anastasiei Gladcenco – Adânc Lăuntric. Expoziția a putut fi vizitată de pe 6 până pe 20 august și a urmărit „teme-cheie precum libertatea, evadarea și renașterea sufletului și a sensurilor – o explorare a libertății interioare a omului și a manifestărilor sale în viața de zi cu zi și a modului în care omul își găsește pacea și răspunsurile prin interacțiunea cu operele de artă.” 

De asemenea, în data de 28 august a avut loc vernisajul expoziției Umbra care tace de Daria Cuznețova, ce explorează „modul în care viața urbană influențează lumea spirituală a omului modern. Lucrările expuse surprind pierderea treptată a individualității într-un peisaj dominat de monoliții blocurilor de locuințe și de zgomotul constant al orașului mereu viu. Personajele, deși încă vii, devin umbre dezumanizate ale propriilor ființe, rătăcind pe străzi și scări întunecate, cu trăsături ce amintesc de lumea animală.” Expoziția poate fi vizitată până la data de 11 septembrie.

Advertisement

Privacy Settings

Pe 17 august a avut loc cea de-a șasea ediție a FestiValului Tineretului, ce s-a desfășurat pe strada Veronica Micle din capitală. În cadrul festivalului s-au petrecut activități organizate de ArtLabyrinth, Atelier Ciclocultură, Arta Azi, Teatrul ZaO și Pădurea Fermecată. 

Luna august a dat start atelierelor DJthevillage – „un proiect pilot care-și propune să dezvolte cultura participării civice a tinerilor din mediul rural, oferind oportunități inovatoare de capacitare a tinerilor în a se auto-organiza în jurul petrecerilor comunitare”. Primele ateliere au avut loc în satele Puhăceni, Hîrtop, Gura Galbenei, Gaidar, Bulboaca, Trușeni și Volintiri.

Participantele atelierelor organizate în sate și în cadrul FestiValului Tineretului au remarcat unicitatea și puterea de influență a practicii de DJing. Doina, participantă din Gura Galbenei, descrie această experiență ca o „posibilitate de a cunoaște o altă latură a muzicii”, iar Irina Iachim, participantă la tutorialul de la Chișinău, își descrie experiența astfel: „Pe lingă faptul că mi-a permis să înțeleg detaliile tehnice, ce țin de nr. de bits per minute al piesei, separarea vocii, logica unei continuități a pieselor alese, am înțeles și cat de important e să fii deschis și sincer în ce faci pentru că așa reușești să aduni și să conectezi oamenii prin muzica pe care o mixezi. Muzica electronică a devenit destul de populară în ultimii ani și aceste ateliere, organizate de Arta Azi, sunt o oportunitate pentru tinerii care vor să învețe mai mult despre DJing dar și un instrument de a se conecta, socializa și a-și diversifica viața culturală și socială.”

Comunitatea de la Casa Zemstvei a inițiat un club pentru iubitorii de filme – cu denumirea Stalker Bioskop. Proiecțiile vor avea loc în fiecare seară de joi, în Grădina Stalker. Primele două proiecții din această lună au avut loc pe 15 și 22 august și au fost proiectate filmele  Zivan Makes a Punk Festival și Everything is Terrible. Filmele sunt propuse și alese de către participanții clubului, care este deschis pentru noi membri. 

Advertisement

Privacy Settings

Diana, una dintre organizatoarele serilor de film, precizează că „Stalker Bioskop este un club de film născut din entuziasmul unor rezidenți de a arăta filme care explorează și reflectă asupra unor subiecte și practici relevante pentru comunitatea de la Casa Zemstvei, cum sunt auto-organizarea, spiritul DIY, colajul și reciclarea materialelor artistice”.

Proiecția din a 3-a săptămână a fost una mai specială, pentru că a adus împreună filmul și mâncarea. A fost proiectat filmul japonez Tampopo, în timp ce Cristina și Cristi, din echipa de organizare, pregăteau ramen pentru public, în ideea de a stimula conștientizarea alegerilor pe care le facem zilnic, mâncând, gătind sau achiziționând produse.

Cu ocazia aniversării sale de un an, ȚOL Artist Run Space a organizat o expoziție cu lucrările celor care au colaborat sau au expus anterior în acest spațiu – precum Daniel Cauia, Victor Ciobanu, Iulian Cristea, Alex Medinschi, Dorin Nebunu, Ștefan Sâli, Andrei Sclifos, Anton Soltan, Marina Sulima.

Sofia, care a vizitat spațiul ȚOL pentru prima dată, cu ocazia acestei expoziții, a rămas plăcut impresionată de „cât de primitor este întreg spațiul, atât interiorul, cât și grădina” și „cât de minuțios au lucrat artiștii pentru a se apropia de spectatori”. Sofia afirmă: „fiecare lucrare m-a umplut de încântare și, prin unitatea sa, m-a cufundat într-o explorare și într-o formă de meditație, pe care o consider un efect deosebit în arta contemporană – combinarea a ceva familiar din mediul cotidian cu natura – toate acestea ne extind conștiința pentru a vedea mai mult în cele mai simple lucruri.” În contextul în care, un spațiu similar, creat pentru și coordonat de către artiști independenți – ACB34 – a dispărut de pe harta Chișinăului luna trecută, celebrarea și susținerea ȚOL și a celorlalte spații alternative de către public este cu atât mai importantă.

Ca urmare a rezidenței sale din cadrul programului de rezidențe internaționale la Hîrtop, activista urbană, cercetătoarea și fondatoarea inițiativei urbane Peshkom Rada Valentina kyzy a susținut o prezentare publică în data de 23 august la Casa Zemstvei. 

Anterior, la data de 9 august, a fost organizat și un atelier de intervenții rurale în satul Hîrtop, pornind de la ideea: „O intervenție este un experiment, un eveniment și o declarație în același timp. Aceasta le permite locuitorilor să vadă și să experimenteze un anumit loc din sat într-un mod diferit.” Inițiativele de acest fel pot avea ca scop de lungă durată să creeze un oraș/sat mai confortabil, prietenos, sigur, iar ca scop imediat să integreze locuitorii în procesul de transformare a zonelor vizate, prin încercări de a vedea spațiile într-un mod neobișnuit, creativ și de a interveni pentru a le îmbunătăți.

Advertisement

Privacy Settings

În această vară au avut loc mai multe ateliere și expoziții ale artiștilor care s-au înscris la programul de mobilitate artistică Taxi Cultural, a cărui scop e de a încuraja mobilitatea și cooperarea între artiști, organizații și instituții culturale din diverse regiuni, contribuind la descentralizarea vieții culturale din Republica Moldova. Valeria Barbas a inițiat o clacă de salubrizare (Iubeşte-ți rîul) și un atelier de reciclare/transformare a deșeurilor în instalații, care vor face parte dintr-o expoziție de artă contemporană la Puhăceni. Tatiana Fiodorova și-a propus să creeze o grădină colectivă (Urzica) împreună, iar Elena Frunze a organizat ateliere de olărit cu locuitorii vârstnici din Durlești. La Bălți a avut loc expoziția Gustul Vieții, cu peste 60 de lucrări de Natalia Yampolskaia. Victor Organ a realizat în satul Brânzeni o expoziție Rama Albastră, pentru care au fost digitalizate 300 de fotografii de la 19 familii. Svetlana Caprian a organizat un atelier de pictură în aer liber în satul Goian, o vizită la muzeul din cadrul pensiunii Sus pe Deal și o drumeție la râul Ichel, pentru cei 20 de elevi care au participat la programul „O călătorie magică prin tradițiile neamului alături de Maria Romanciuk”. Natalia Parfenova a organizat o expoziție de fotografii pe film Patterns of the village, în cadrul festivalului de covoare din satul Gaidar.

Astfel, programul a adus o multitudine de posibilități, experiențe, ateliere și expoziții în locuri care în mod normal duc lipsă de astfel de activități. Respectiv, implicarea participanților și entuziasmul sunt pe măsură. Elena Frunză, organizatoarea atelierelor de olărit afirmă:„am certitudinea că Moldova are oameni talentați și creativi  la cota maximă posibilă. Nu vârsta sau datele din cărțile de identitate sunt  indicatorii de forță vitală, ci sufletul mereu tânăr, dornic să învețe noul, prin redescoperirea frumosului în sine, creând cu propriile mâini acest frumos. Persoanele sunt  implicate și curioase, mereu sunt cu emoții pozitive, doamne elegante și talentate creează lucrări inedite din materiale ceramice – totul pentru bucuria ochiului și sufletului. Înțelepciunea și experiența lor de viață îmi este feed-back-ul, am de fiecare dată o mare satisfacție să le fiu alături împărtășind din profesia mea, a ceramicii, procese și aspecte de creativitate în acest domeniu pentru care la moment sunt dedicată.”

Programul e benefic nu doar prin faptul că inspiră colaborări și intervenții, dar oferă și posibilitatea de a expune lucrări realizate anterior. Natalia Yampolskaia, artista din spatele expoziției Gustul Vieții, a pornit de la ideea că: „pentru a dobândi acel gust al vieții e nevoie de mai mult decât dragoste pentru haosul naturii și frumusețea firească a formelor, culorilor, mirosurilor și senzațiilor. Arta e acțiune inteligentă, similară meditației orientale sau rugăciunii creștine. Intelectualitatea, ca abilitate de a gândi în forme abstracte, este echilibrată de bogăția simțurilor și intuițiilor. Mișcarea într-un ritm natural – de la abstract la material, de la artificial la natural, de la masculin la feminin – generează în cele din urmă un dans uimitor al creativității umane, al existenței depline.”

Astfel, programul Taxi Cultural propune fuzionarea unor practici și cunoștințe cu locuri și situații noi. Rezultatul poate fi fascinant atât pentru participanții din cadrul programului, cât și pentru localnicii localităților vizate. Natalia Parfenova, artista din spatele expoziției Patterns of the Village, a remarcat această combinație, povestind că „aceasta a fost o experiență neobișnuită, deoarece nu aveam nici o așteptare cu privire la un rezultat. Am fotografiat peisajele satului, surprinzând scene pe care le-am văzut și în alte sate din Moldova – locuri ce au fost cândva pline de viață, acum aflate în declin. Deși Găgăuzia, comparativ cu alte locuri pe unde am fost, pare mai prosperă, multe case sunt încă abandonate, și există mulți bătrâni singuratici. Toate acestea evocă un sentiment de melancolie De aceea am vrut să aduc puțină speranță și culoare în peisajul local, chiar dacă acea culoare vine din trecut. Am găsit o multitudine de personaje pe covoare și broderii și am vrut să le eliberez, să le infuzez în realitatea prezentă. Am primit feedback foarte pozitiv din partea locuitorilor. Privind fotografiile, nu s-au putut abține să nu zâmbească, de parcă ar fi încercat să-și amintească ceva din copilărie. Mi s-a spus că satului îi lipsesc perspectivele noi – se acordă prea multă atenție tradițiilor și folclorului, care au devenit simple formalități și nu mai inspiră pe nimeni. De aceea, conform vizitatorilor expoziției, munca mea a fost primită ca o gură de aer proaspăt.”

Un ultim eveniment al acestei veri a fost concertul de reuniune al trupei Sweet Mama Jamma Mojo Juice, care a avut loc pe 31 august în Grădina Stalker. Revenirea trupei după 4 ani de inactivitate, este cu atât mai potrivită în această locație – o curte interioară a Casei Zemstvei, unde trupa își are începuturile.

*

În data de 2 august au avut loc consultări publice cu sectorul independent pentru crearea conceptului Centrului de Cultură și Artă Contemporană Universul, la inițiativa Ministerului Culturii, organizate în parteneriat cu Institutul Cultural Danez. În cadrul acestei întâlniri a fost reiterată poziția critică a scenei culturale independente față de înființarea Centrului Universul din fondurile vânzării Stadionului Republican. În continuare se pledează pentru un proces participativ și inclusiv, iar necesitățile scenei au fost prezentate într-o listă de revendicări – Nota de Poziție vizavi de Centrul Universul și consultările publice.

Noul număr (66-67) al revistei ARTA din România a fost lansat sub genericul Artă și Activism în Republica Moldova. Volumul a fost coordonat de Valeria Barbas și Tatiana Fiodorova și conține contribuții de Mihail Grecu, Valentina Rusu Ciobanu, Anatol Grigoraș, Iurie Horovski, Mark Verlan, Pavel Brăila, Teatru Spălătorie, Ghenadie Popescu, Tatiana Fiodorova, Valeria Barbas, Victor Ciobanu, Lilia Nenescu, Teodor Ajder, Vitalie Sprînceană, Vladimir Us.

Fotografii de Kuchera Liudmila, Octavian Fedco, Timur Mazur, Kristina Jacot, Rusanda Curcă, Rama Albastră, Elena Frunză, Natalia Parfenova.