Rezumart 9.24

Toamna a început promițător, cu o diversitate de evenimente culturale atât în capitală, cât și în mediul rural. De asemenea, luna septembrie a găzduit o prezentare publică, un forum și o expoziție de importanță pentru dezvoltarea ulterioară și crearea condițiilor de muncă pentru scena culturală independentă.

*

Anul acesta a avut loc a XV-a ediție aniversară a Festivalului Internațional de Dans Contemporan și Spectacol Contact+. Programul, desfășurat între 6-15 septembrie, în 5 locații diferite din Chișinău, a avut ca scop să unească publicul și dansatorii, pentru a explora creativitatea, unitatea, exprimarea de sine și cooperarea prin mișcare și dans. Invitații festivalului au fost coregrafi și artiști din Italia, Spania, Suedia, România, Slovenia, Bulgaria și Ucraina. Programul include nu doar concerte și spectacole, dar și ateliere practice, formând o punte pentru cei interesați de a păși în lumea artei contemporane în ritm de dans.

Pe 13 septembrie, la Muzeul de Istorie a Orașului Chișinău, a fost inaugurată expoziția dedicată memoriei artistului Boris Ogli (1962–2021). Titlul expoziției – Cosmosul lui Boris Ogli, reflectă asupra elementelor centrale în creația lui Ogli, surprinzând atât vastitatea universului exterior, cât și dimensiunile interioare ale artistului. Expoziția poate fi vizitată până pe 3 octombrie, atât în Chișinău, cât și în Bender, devenind un proiect ce își propune să consolideze dialogul cultural între cele două maluri ale râului Nistru.

În aceeași zi, Țol a găzduit un eveniment de tip dialog deschis cu Dmitri Sanduleac, la tema Ființă neautentică întru moarte, cu scopul de a discuta aspectele cheie ale filosofiei lui Martin Heidegger, cum ar fi Ființa și Existența și  cum acestea influențează activitatea artistică contemporană.

Începând cu 20 septembrie, ca parte a proiectului Visiting Recent History, Țol a găzduit expoziția cu același nume, realizată în colaborare cu MATCA artspace din Cluj-Napoca. Expoziția a reflectat asupra istoriei recente din Europa de Est/Centrală, analizând impactul tranzițiilor politice asupra percepțiilor legate de libertate, granițe și cultura comună. Deși libertatea a fost obținută formal după căderea regimurilor totalitare, expoziția a evidențiat cum aceasta a continuat să fie redefinită în contextul democrației și capitalismului global. Lucrările au explorat subiecte precum migrația, exploatarea și relațiile om-natură, punând în discuție noile forme de control și înstrăinare. Privatizarea și competiția pieței au distorsionat idealul libertății, transformând-o într-o luptă pentru supraviețuire. Expoziția a ridicat întrebări despre viitorul libertății și rolul individului într-o lume dominată de forțe economice puternice.

În cadrul proiectului a fost organizată și o discuție cu publicul la Zpațiu, în cadrul căreia publicul  a fost invitat să cunoască istoria recentă a spațiului MATCA artspace, a altor proiecte curatoriale ale echipei și a contextului scenei independente în Cluj-Napoca, însoțită de prezentări ale artiștilor participanți la expoziție și a Rezidențelor în mișcare. Printre artiștii și artistele implicate în proiect se regăsesc: Anio Ciutac & Marco Verhoogt, Teona Galgoțiu, Lorena Cocioni, Kata Győrfi, Clara Caradimu & Teodor Georgescu, Mihai Grecu, Roberta Curcă, Vlad Olariu, Alexandru Mihai Budeș & Lisa Marie Schmitt, Tudor Pătrașcu, Gergely István, Alexandru Muraru.

Între 14 și 28 septembrie, la Chișinău, s-a desfășurat proiectul Imagini ale vieții bune în Est, organizat de tranzit.ro/București în parteneriat cu teatru-spălătorie, Asociația Ksak și curatoriat de colectivul fluid „Comitetul pentru resurecție” (Adelina Luft, Nora Dorogan, Ovidiu Țichindeleanu și Raluca Voinea) și organizat în cadrul Museum of the Commons. Proiectul a inclus o expoziție la câteva spații partenere (Bunker, Zpațiu, Lutnița) și un forum public, organizat în parteneriat cu Muzeul de Artă. „Proiectul caută schiţe de răspunsuri şi capete de pod pentru următoarea provocare generală, relevantă dincolo de frontiere, pentru societăţile din întreaga regiune, într-o perioadă istorică turbulentă: recâștigarea puterii de simbolizare, după o îndelungă perioadă în care Estul Europei a trecut printr-o vastă devalorizare materială, socială şi culturală, compensată prin importuri de modele, simboluri și autorități. Acest proiect propune profilarea ideii de viață bună pe un fond critic, care nu neagă ci conștientizează importurile abuzive și distrugerile din trecutul recent, proximitatea actuală cu războiul şi posibilitatea catastrofelor viitoare, inclusiv ecologice.” 

Forumul a înregistrat peste 20 de participanți, atât reprezentanți ai scenei locale, cât și artiști, activiști și curatori de peste hotare, dornici să își prezinte inițiativele, problemele cu care se confruntă și să se expună pe marginea inițiativei de a crea un nou centru de artă contemporană, anunțată recent de către MC. Deși timpul alocat nu a fost suficient pentru a prezenta pe larg poziția și situația în care se regăsește sectorul cultural independent și artiștii locali, forumul a reprezentat o inițiativă importantă de a porni o discuție. Din păcate, unicul reprezentat al Ministerului Culturii a plecat după prima pauză.

Pe 21 septembrie, în afara orașului, la Condrița, s-a desfășurat Festivalul Pădurilor, cu un program de expoziții, ateliere, discuții despre protecția mediului și concerte. Printre participanți se regăsește și inițiativa Art-Labyrinth, activitatea căreia a fost reflectată recent în episodul 1 al radio-showului Printre Crăpături.

Proiecțiile de film au prins regularitate și se extind în afara capitalei. Inițiativa Bioskop a continuat serile de film la Zemstvei, la grădina Stalker și spațiul Queer Cafe. Două dintre proiecții au fost evenimente speciale, combinând filmul (We are little Zombies) cu jocuri retro și filmul (Iranian Cookbook) cu mâncarea. Cineclubul are ca scop de a aduna publicul pentru filme care reflectă valorile, viziunile sau practicile comunității de la Casa Zemstvei. 

Tot în septembrie, proiectul Bioscop comunitar a adus câteva proiecții film la Hîrtop, organizate de către Diana Munteanu și Sandu Macrinici în cadrul programului de mobilitate artistică Taxi Cultural 2024. Iar noul spațiu al Queer Cafe continuă să găzduiască proiecții săptămânale în cadrul Queer Film Club, având în program titluri precum Our Lady of the Assassins, Dona Flor și cei doi soți ai ei, Love Meetings. Diversitatea și multitudinea proiecțiilor e îmbucurătoare pentru publicul cinefil, dat fiind că Moldova duce lipsă de cinematografe și distribuitori care ar facilita accesul la filme de artă.

În același timp, noua locație a Queer Cafe prinde tot mai multă viață, devenind gazdă pentru evenimente foarte diverse – expoziții, prelegeri, seri de jocuri și speed dating, freeshop, chiar și un atelier de cioplit în lemn! De asemenea, pe 27 septembrie a fost organizată o întâlnire de tip focus-group, dedicată refugiaților LGBTQ+ în Moldova, cu scopul de a discuta problemele acestei comunități și posibile soluții. Astfel, spațiul reușește să propună nu doar un program cultural divers, dar și un spațiu sigur pentru identificarea strategiilor de advocacy.

***

Fotografii de Daniel Sunny Art, Kuchera Liudmila, Cristina Jacot, Ștefan Rusu, Zpațiu, KSA:K.