Consiliului Oficiului Național de Dezvoltare a Culturii – consiliul „aleșilor” sau al întregului sector?

Am urmărit cu atenție procesul de constituire a Consiliului Oficiului Național de Dezvoltare a Culturii (IP ONDC). Deși salutăm crearea acestui organism, nu putem ignora problemele de reprezentare și de guvernanță pe care le ridică actuala sa componență. În contextul în care principalele funcții ale acestui consiliu sunt: (1) monitorizarea și supravegherea proceselor administrative și decizionale ale Oficiului Național de Dezvoltare a Culturii; (2) elaborarea direcțiilor strategice de dezvoltare ale Oficiului și formularea propunerilor privind îmbunătățirea regulamentelor de finanțare și a cadrului legal aplicabil domeniului, absența unui reprezentant explicit al sectorului independent va influența în mod semnificativ aceste direcții.

Mai mult, conform principiilor de bună guvernanță, rolurile executive sunt deslușit separate de cele de monitorizare, or, în Consiliul nou-format se regăsește și directoarea interimară a ONDC. În lege este stipulat că în Consiliul ONDC se va regăsi și reprezentantx a instituției, ceea ce nu înseamnă din start că directoarea trebuie să fie în această poziție, ci, mai degrabă, șefi de departamente, care nu poartă întreaga responsabilitate operațională pentru instituție. Așadar, persoana cu rol executiv se regăsește în organul care ar trebui să exercite supravegherea și monitorizarea, ceea ce reprezintă un risc evident de conflict de interese, incompatibil cu principiile elementare de bună guvernanță. Într-o instituție care aplică principiile bunei guvernări, un director executiv nu face parte din consiliul de administrație sau de supraveghere.

Mai grav, componența dezvăluie și anumite direcții, prin două reprezentante explicite ale industriilor creative – Olesea Galușca și Viorica Cerbușca (manageră de dezvoltare a industriilor creative și directoare executivă Artcor). Singurul membru asociat scenei independente este Andrei Sclifos, al cărui profil include însă o componentă puternică orientată spre industrie (galerie de artă contemporană și participări la târguri specializate). Practic, scena culturală independentă a rămas fără reprezentare explicită într-o instituție creată în primul rând pentru susținerea scenei culturale independente.

Consiliul va stabili direcțiile strategice, va propune modificări ale regulamentelor de finanțare și va influența listele de proiecte, iar reprezentarea dominantă a industriilor creative, în absența unei voci puternice a sectorului independent, creează riscul accelerării comodificării culturii: reducerea diversității culturale; prefacerea ei într-un produs economic; uniformizarea în funcție de caracterul său comercial, în detrimentul valorii publice, critice și comunitare pe care o presupune cultura independentă, iar, prin urmare, slăbirea rolului culturii ca spațiu de dezbatere democratică și de contestare a puterii. Acest mod de funcționare erodează încrederea publică și profesionalismul din administrația culturală, creând inevitabil o clasă de „aleși” care beneficiază de oportunități disproporționate, în timp ce artiștii și operatorii independenți, care muncesc ani de zile cu resurse minime, sunt ținuți la margine.

Rusanda Alexandru, directoarea Coaliției Sectorului Cultural Independent, și-a depus candidatura pentru Consiliu, bazându-se pe experiența acumulată în ultimii șase ani în politici publice culturale, dar și pe înțelegerea nevoilor scenei independente. Candidatura a fost respinsă pe motiv de „număr mare de candidaturi” și necesitatea unei componențe „echilibrate și diverse”. La fel, au fost respinse și candidaturile Corinei Gârlă (directoarea Goethe-Institut) și Alinei Țurcanu (președinta Centrului de Teatru din Moldova). Cum justifică Ministerul Culturii și ONDC aceste decizii?

Până acum, imaginea de ansamblu dezvăluie un orizont în care actorii care „vând” cultura și o transformă în resursă economică sunt considerați parteneri preferențiali de guvernanță, în timp ce sectorul independent – pilon esențial al democrației culturale, expus politic și trăind într-un precariat sistemic – este abordat doar ca „participant la consultări”. După ani de advocacy intens și eforturi susținute pentru recunoașterea scenei independente ca parte necesară a culturii publice, constatăm cu regret că mecanismele create susțin preponderent

În acest context, solicităm revizuirea componenței Consiliului de administrare al IP ONDC și instituirea unui criteriu clar de reprezentare a sectorului cultural independent, care să asigure participarea efectivă a organizațiilor culturale necomerciale, a rețelelor și a structurilor asociative reprezentative ale acestui sector. În aplicarea acestui criteriu, solicităm reexaminarea candidaturii reprezentantei CSCI, în calitate de structură asociativă care reunește organizații și inițiative culturale independente și care dispune de experiență relevantă în elaborarea și promovarea politicilor publice culturale.

De asemenea, solicităm reexaminarea desemnării directoarei interimare a ONDC în calitate de membră a Consiliului. Pentru respectarea principiilor de bună guvernanță, a separării funcțiilor executive de cele de supraveghere și a evitării conflictelor de interese, solicităm ca ONDC să delege în Consiliu o altă persoană din cadrul instituției, care nu deține responsabilitatea executivă principală și nu este supusă monitorizării directe a acestui organ.